ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2815/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2815/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Tribunalul Gorj, secția
civilă, prin sentința civilă nr. 372 din 7 noiembrie 2007 a admis acțiunea
formulată de reclamanții B.G. și P.R., în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S.
București
și
pe cale de consecință: pârâta a fost obligată să emită decizie privind măsurile
reparatorii pentru terenul de 1200 mp situat în Târgu Jiu.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că, reclamanții au solicitat măsuri
reparatorii pentru suprafața de 1200 mp deținută de SC E.T. SA Târgu Jiu.
Această unitate deținătoare este societate comercială privatizată.
S-a mai reținut și
faptul că reclamanții au înaintat notificarea către unitatea deținătoare a
terenului în litigiu și către Prefectura Gorj. Acesta a trimis notificarea
către A.V.A.S. București, cu motivarea că A.V.A.S. are obligația de a emite
decizia pentru acordarea de despăgubiri. Aceasta a refuzat să se conformeze
dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel
Craiova, secția civilă, prin decizia civilă nr. 54 din 24 februarie 2010, a
admis apelul declarat de pârâta A.V.A.S., împotriva sentinței civile nr. 372
din 7 noiembrie 2007 a Tribunalului Gorj și pe cale de consecință: a desființat
decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de apel a reținut că, reclamanții B.G. și P.R., prin notificarea
nr. 779/2001, au solicitat restituirea în natură sau despăgubiri pentru terenul
în suprafață de 1200 mp ocupat de SC E.T. SA Târgu Jiu .
S-a mai reținut că, avându-se
în vedere modul de soluționare a contestației formulată împotriva Deciziei nr.
387/2007 emisă de A.V.A.S., precum și că, litigiul de față vizează aceeași
suprafață de 1200 mp, și în raport de îndrumările instanței de recurs, s-a apreciat
că instanța de fond nu a cercetat pricina prin prisma dispozițiilor art. 29
alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva deciziei
civile mai sus menționată au declarat recurs reclamanții B.G. și P.R.,
criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., deoarece:
- În condițiile art.
29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, se conferă pârâtei A.V.A.S. competență de
soluționare a notificării.
- Reclamanții au
calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent în
condițiile legii speciale, pentru terenul în suprafață de 1200 mp situat în
municipiul Târgu Jiu, județul Gorj.
- În mod greșit a
procedat A.V.A.S. București, atunci când a emis Decizia nr. 387 din 15
noiembrie 2007, întrucât a folosit ca temei legal dispozițiile art. 8 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001, articol ce se referă la acele terenuri situate în
extravilanul localităților. Or, în speță, terenul în litigiu se află în
intravilanul municipiului Târgu Jiu.
- A.V.A.S. București
are calitate procesuală pasivă în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (39
din Legea nr. 10/2001, republicată.
Recursul nu este
fondat.
Reclamanții B.G. și P.R.
sunt persoane îndreptățite, în condițiile art. 3 și art. 4 din Legea nr.
10/2001 republicată, la măsuri reperatorii constând în restituirea în natură
sau, după caz, prin echivalent a terenului în suprafață de 1200 mp ocupat de SC
E.T. SA Târgu Jiu.
În acest sens, ei au
formulat notificarea nr. 779/2001 pe care au înaintat-o la Primăria municipiului Târgu Jiu, Prefectura județului Gorj, SC E.T. SA Târgu Jiu și A.V.A.S.
București.
Litigiul dedus
judecății are ca obiect obligarea pârâtei-intimate A.V.A.S. București la
finalizarea procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 10/2001. În acest
sens, în faza de apel, a fost depusă Decizia nr. 387 din 15 noiembrie 2007
emisă de A.V.A.S. București, având ca temei legal dispozițiile art. 8 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001.
Avându-se în vedere
modul de soluționare a contestației formulate împotriva Deciziei nr. 387/2007
emisă de A.V.A.S., ca răspuns la notificarea nr. 779/2001 depusă de
contestatorii-reclamanți în procedura prealabilă, precum și litigiul care
vizează suprafața de 1200 mp, instanța de apel, în mod judicios, a apreciat că
instanța de fond nu a cercetat pricina prin prisma dispozițiilor art. 29 alin. (3)
din Legea nr. 10/2001, și, prin urmare, a desființat decizia atacată și a
trimis cauza spre rejudecare.
Pentru toate cele
reținute, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat și pe cale de consecință
se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul declarat de reclamanții B.G. și P.R. împotriva deciziei nr. 54 din 24
februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu
minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 28 martie 2011.