ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 980/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea

contenciosului administrativ, reclamanta D.M. a chemat în judecată A.N.R.P., C.C.S.D.

și C.J.A. a Legii nr. 247/2005 din cadrul P. Olt, solicitând ca prin hotărârea

ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i achite suma de 165.800 lei

reprezentând despăgubiri datorate în baza art. 1 din Decizia nr. 2956 din 18

septembrie 2008.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat că în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005, i-au

fost stabilite despăgubiri pentru bunurile preluate abuziv în sumă de 165.800

lei, conform Deciziei nr. 2956 din 18 septembrie 2008 emisă de C.C.S.D., dar

deși a făcut opțiunea pentru plata în numerar cu cererea nr. 08305 din 28

noiembrie 2008 pârâta a refuzat și refuză în continuare să-i plătească suma

datorată, încălcând astfel dispozițiile art. 3 lit. b) din Legea nr. 247/2005

modificată prin O.U.G. nr. 81/2007.

Prin întâmpinarea formulată A.N.R.P.

a invocat excepția prematurității acțiunii pe motiv că potrivit prevederilor art.

18

2

pct. 1 lit. a) din H.G. nr. 128/2008 și art. 18

2

lit.

a), Titlul VII al Legii nr. 247/2005 emiterea unui titlu de plată și plata

despăgubirilor bănești în numerar către persoanele îndreptățite se dispune în

termen de 15 zile de la existența disponibilităților financiare în contul

A.N.R.P., în ordinea depunerii cererilor de opțiune.

C.C.S.D. a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive, susținând în esență că potrivit Titlului VII din

Legea nr. 247/2005 singura entitate abilitată să efectueze plata este D.A.D.N. din

cadrul A.N.R.P.

Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 137 din 17 aprilie

2009, a admis excepția lipsei calității procesuale a C.C.S.D., a admis excepția

prematurității acțiunii invocată de A.N.R.P. și a respins acțiunea formulată de

D.M.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește lipsa calității

procesuale pasive a C.C.S.D., având în vedere dispozițiile art. 18 alin. (1)

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 potrivit cărora „după emiterea titlurilor

de despăgubire aferente, A.N.R.P. va emite, pe baza acestora și a opțiunilor

persoanelor îndreptățite, un titlu de conversie și/ sau de plată; titlul de

conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile

calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei, în

acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise D.A.D.N. în vederea operațiunilor

de plată”, este cert că atribuția acordării de despăgubiri în numerar persoanelor

îndreptățite aparține D.A.D.N. din cadrul A.N.R.P.

Relativ la excepția prematurității

acțiunii în raport cu A.N.R.P., s-a considerat că excepția este întemeiată pe

motiv că dispozițiile art. 18

2

lit. a) Titlul VII al Legii nr. 247/2005

și art. 18

1

lit. a) din Normele de aplicare a acestei legi stabilesc

că emiterea unui titlu și plata despăgubirilor bănești în numerar către

persoana îndreptățită se face în termen de 15 zile de la existența

disponibilităților financiare. Prin urmare, plățile sunt efectuate în ordinea

numerelor de opțiune, la data soluționării dosarului, plata în numerar

realizându-se în limita disponibilităților financiare până la cererea de

opțiune înregistrată sub nr. 03018 din 20 februarie 2008.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs reclamanta D.M. criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs s-a

arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut excepția lipsei calității

procesual pasive față de C.C.S.D. și C.J. din cadrul P. Olt, întrucât ambele intimate

au atribuțiuni și răspund de finalizarea procedurilor de restituire a

proprietăților și plata despăgubirilor în funcție de opțiunea solicitantului deposedat

abuziv.

În ceea ce privește prematuritatea cererii

reținută de instanța de fond, aceasta este o gravă eroare de drept, nu există

un text de lege aplicabil în Legea nr. 10/2001 care să facă referire la

condiții ce conferă caracter exigibil obligației de plată.

În drept, cererea de recurs se

întemeiază pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Legea nr. 247/2005.

Intimatele C.C.S.D., A.N.R.P. au

formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, analizând cererea de

recurs prin prisma motivelor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., constată că nu este fondată.

Se reține astfel, că prima critică

vizând excepția lipsei calității procesual pasive a C.C.S.D. și C.J. din cadrul

P. Olt, nu poate fi primită în considerarea prevederilor art. 13 alin. (1) din

Titlul VII din Legea nr. 247/2005 precum și a art. 18 alin. (1) din același act

normativ.

Rezultă din prevederile de mai sus

că între atribuțiile conferite de lege Comisiei nu se afla și aceea privind acordarea

despăgubirilor în numerar.

Această atribuțiune privind

efectuarea operațiunilor de plată este în mod particular prevăzută ca fiind în

sarcina D.A.D.N. din cadrul A.N.R.P. (art. 14

1

din Titlul VII din

Legea nr. 247/2005).

Prin urmare, instanța de fond a

făcut o interpretare corectă a Legii nr. 247/2005.

În ceea ce privește al doilea motiv

de recurs, Înalta Curte constată că nici acesta nu poate fi reținut, întrucât

potrivit prevederilor art. 18

2

lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005

și art. 18

2

pct. 1 lit. a) din H.G. nr. 128/2008 privind modificarea

și completarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII – Regimul

stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

din Legea nr. 247/2005 - „Emiterea titlurilor de plată și plata despăgubirilor

se va face în ordinea înregistrării cererilor de opțiune, în termen de 15 zile

de la data existenței disponibilităților bănești în contul A.N.R.P.

Cum recurenta-reclamantă a

înregistrat la A.N.R.P. cererea de opțiune cu nr. 08305 din 28 noiembrie 2008

iar plata despăgubirilor în numerar, s-a realizat în limita disponibilităților

financiare existente, până la cererea înregistrată sub nr. 03018 din 20

februarie 2008, rezultă că în mod corect s-a considerat prematură cererea

reclamantei privind plata despăgubirilor în numerar.

În sensul prezentat mai sus trebuie

interpretată condiția de exigibilitate a creanței reclamantei, adică ajungerea

obligației de plată la scadență ori reclamanta - recurentă nu a făcut dovada existenței

disponibilităților bănești în contul A.N.R.P.

Având în vedere considerentele

expuse mai sus, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D.M.

împotriva sentinței civile nr. 137 din 17 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 februarie 2010.