ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1448/2010

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, a constatat următoarele:

Prin sentința nr. 278 din 9 iulie 2009 a Curții

de Apel Craiova a fost respinsă acțiunea reclamantei M.G.V. în contradictoriu cu

Ministerul Finanțelor Publice și O.G.A. - Președinte A.N.R.P., ca fiind formulată

împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a fost respinsă acțiunea

ca prematur formulată împotriva pârâtului A.N.R.P.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța învestită cu soluționarea acțiunii introductive a reținut că

excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor

Publice și O.G.A. - Președinte A.N.R.P. este întemeiată, întrucât, în raport cu

obiectul acțiunii, ce privește achitarea despăgubirilor cuvenite reclamantei în

temeiul Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005, acești pârâți nu au calitate procesuală

pasivă, conform dispozițiilor legale aplicabile, ci numai A.N.R.P., precum și conducătorul

Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar, calitate pe care nu o întrunește

persoana fizică chemată în judecată.

Pe fondul cererii introductive,

instanța a reținut că Legea nr. 247/2005 a stabilit procedura ce trebuie parcursă

pentru emiterea titlului de plată și pentru plata despăgubirilor bănești în numerar

către persoana îndreptățită, iar din analiza actelor din dosar a rezultat că, în

privința reclamantei, procedura de valorificare a titlului de despăgubire nu a fost

finalizată, în sensul că nu a fost emis titlul de plată pentru a se putea pretinde

plata sumei solicitată.

Instanța a analizat cererea

reclamantei și sub aspectul respectării dreptului la un termen rezonabil de soluționare

a cererii sale și a constatat că nici sub acest aspect nu sunt îndreptățite criticile

formulate de reclamantă, văzând faptul că cererea de opțiune a acesteia a fost înregistrată

în decembrie 2008 și acțiunea de față a fost introdusă în luna aprilie 2009, nefiind

depășit termenul de 6 luni, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs reclamanta, criticând sentința pronunțată ca netemeinică și nelegală.

Recurenta a arătat faptul

că în mod neîntemeiat instanța de fond a considerat că procedura de valorificare

a titlului de despăgubire nu a fost finalizată, întrucât în cauză a fost întocmit

raportul de evaluare, iar Comisia pentru stabilirea despăgubirilor a emis în favoarea

reclamantei decizia de despăgubire nr. 3593 din 4 decembrie 2008.

Recurenta a arătat că

nu a fost emis titlul de plată, însă acest lucru nu-i este imputabil recurentei-reclamante.

Cu privire la termenul

rezonabil reținut de instanța de fond în considerentele sale ca fiind nedepășit,

recurenta a arătat că perioada de 6 luni stipulată prin dispozițiile art. 6 parag.

1 și art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului este

un termen de recomandare și nu de decădere.

A arătat că a depus la

A.N.R.P. cerere pentru emiterea cu prioritate a titlului de plată, însă până în

prezent cererea sa nu a fost soluționată.

A criticat faptul că instanța

de fond a invocat două decizii ale Înaltei Curți cu titlul de practică judiciară

și a arătat că deciziile arătate au fost pronunțate în anul 2009, iar situațiile

nu sunt identice cu situația din cazul de față.

Înalta Curte de Casație

și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, analizând motivele de

recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile

legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele

ce urmează.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte a constatat că, având în vedere dispoziția nr. 2573 din

1 septembrie 2008 emisă de Primăria Municipiului Craiova, prin care a fost soluționat

dosarul întocmit în baza notificării nr. 244/2001 și actele depuse în Dosarul intern

nr. 12558/CC, precum și raportul de evaluare întocmit în acest dosar, Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin decizia nr. 3593 din 4 decembrie 2008, a

emis în favoarea recurentei titlul de despăgubiri în cuantum de 2.119.311,92 RON,

iar recurenta a formulat la data de 11 decembrie 2008, opțiune pentru primirea de

despăgubiri în numerar cu privire la o parte din această sumă, respectiv a solicitat

plata sumei de 200.000 RON, iar pentru restul sumei s-a emis titlul de conversie

prin decizia nr. 2269 din 16 decembrie 2008, reprezentând un număr total de 1.919.312

acțiuni la o valoare nominală de 1 RON pentru fiecare acțiune.

Înalta Curte a constatat

că, în cauza dedusă judecății, în mod corect instanța de fond a interpretat dispozițiile

legale aplicabile în cauză, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 18

1

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările O.U.G.

nr. 81/2007 „(1) Titlurile de despăgubire pot fi valorificate de deținătorii acestora

într-una din modalitățile prevăzute în prezenta secțiune, (2) dacă titlul de despăgubire

individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 RON, titularul acestuia are

posibilitatea să solicite fie realizarea conversiei în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”,

fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte în numerar,

(3) dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depășește

500.000 RON, titularul acestuia are două posibilități de valorificare a titlurilor

de despăgubire, în funcție de opțiunea sa: a) să solicite primirea exclusiv de acțiuni

emise de Fondul „Proprietatea” sau b) să solicite primirea de titluri de plată,

în condițiile art. 14

1

și cu respectarea termenelor și a limitărilor

prevăzute la art. 3 lit. h) din lege și până la concurența despăgubirii totale acordate

prin titlul sau titlurile de despăgubire, acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”,

(4) Titlurile de despăgubire se valorifică în termen de 3 ani de la data emiterii,

care însă nu expiră mai devreme de 12 luni de la prima ședință de tranzacționare

a acțiunilor emise de Fondul „Proprietatea”.

Potrivit art. 18

2

lit. a) „în cazul prevăzut la art. 18

1

alin. (2), titularul titlului

de despăgubire va proceda astfel: a) dacă optează pentru primirea exclusiv de despăgubiri

în numerar, se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la direcție,

care, după reținerea titlului de despăgubire în original, îi va transfera despăgubirea

în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenței disponibilităților

financiare”.

Astfel, ca urmare a opțiunii

înregistrate la data de 11 decembrie 2008, opțiune pentru primirea de despăgubiri

în numerar cu privire la o parte din suma din titlul de despăgubire, respectiv pentru

plata sumei de 200.000 RON, urmează să fie emis titlul de plată, în conformitate

cu dispozițiile art. 18

2

lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,

cu modificările și completările O.U.G. nr. 81/2007, iar apoi plata să fie efectuată

în ordinea numerelor de opțiune.

Înalta Curte a constatat,

din analiza actelor dosarului, că până în prezent s-a realizat plata în numerar

în limita disponibilităților financiare corespunzătoare primei tranșe, până la Dosarul

de opțiune nr. 03083 din 25 februarie 2008.

Pentru aceste considerente,

văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței atacate, în temeiul

art. 312 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de M.G. împotriva sentinței nr. 278 din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 martie 2010.