ÎCCJ, Decizia nr. 60/2011

ÎCCJ, Decizia nr. 60/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3486 din 19 martie 2009,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B.M.A.

împotriva Deciziei nr. 1336 din 23 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă.

Pentru a hotărî

astfel, instanța supremă a reținut că decizia atacată nu face parte din

categoria hotărârilor supuse reformării, având caracter irevocabil.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri, pârâtul B.M.A. a declarat un nou recurs, invocând motivele de

nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., în

temeiul cărora a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii atacate.

La data de 27 mai

2009, recurentul B.M.A. a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a

solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

a dispozițiilor art. 282 alin. (2), art. 299 alin. 1, art. 377 alin. (2) și

art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 607

din 6 iulie 2009, completul de 9 judecători al Înaltei Curți de Casație și

Justiție a respins recursul, ca inadmisibil, reținând că, decizia a cărei

reformare a fost solicitată avea caracter irevocabil și nu mai putea fi supusă

recursului.

Constatând caracterul

fondat al excepției de inadmisibilitate a căii de atac, excepție dirimantă și

de fond, în raport cu care instanța este ținută a mai cerceta în fond cauza,

Înalta Curte a apreciat că cererea recurentului privind sesizarea Curții

Constituționale nu poate fi primită și nici supuse vreunei analize, având în

vedere caracterul inadmisibil al căii de atac cu care era învestită.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri, B.M.A. a declarat un nou recurs.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, completul de 9 judecători, prin Decizia nr. 879 din 23

noiembrie 2009, a respins recursul, ca inadmisibil.

Instanța a reținut că

soluția se impune, în temeiul art. 299 alin. (1) C. proc. civ. și al art. 24

alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și față de faptul că hotărârea atacată este

irevocabilă, conform art. 377 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Împotriva acestei din

urmă decizii, a declarat din nou recurs, B.M.A.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, completul de 9 judecători, prin Decizia nr. 400 din 17 mai

2010 a respins recursul, ca inadmisibil, reținând, în esență, neîndeplinirea

condiției prevăzute de art. 299 C. proc. civ., cu referire la existența unei

hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, dat fiind caracterul

irevocabil al hotărârii atacate.

La data de 20 mai

2010, împotriva acestei din urmă decizii, a declarat din nou recurs B.M.A.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 8 și

9 C. proc. civ. și invocând aspecte de fapt legate de fondul cauzei și modul în

care instanțele au soluționat litigiul dintre părți.

În cuprinsul

recursului, recurentul a invocat din nou excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art. 282 alin. (2), art. 299 alin. (1), art. 377 alin. (2) și ale

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și a solicitat sesizarea Curții Constituționale

cu soluționarea acestei excepții.

Prin Decizia nr. 631

din 27 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 4536/1/2010, Înalta Curte de

Casație și Justiție, completul de 9 judecători a respins cererea de sesizare a

Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de

recurent și a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B.M.A. împotriva

Deciziei nr. 400/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 9

judecători.

Instanța a reținut

că, împotriva unei decizii irevocabile, pronunțată în recurs, nu se poate

exercita un nou recurs. De asemenea, s-a apreciat că, în cadrul unei căi de

atac exercitate în afara cadrului legal, nu poate fi primită o cerere de

sesizare a Curții Constituționale.

La data de 30

septembrie 2010, împotriva ultimei decizii menționate, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, recurentul B.M.A. a

declarat un nou recurs, prin care, din nou, a invocat excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 282 alin. (2), art. 299 alin. (1),

art. 377 alin. (2) și ale art. 312 alin. (1) C. proc. civ., solicitând

sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea acestei excepții.

Având în vedere

dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., ce consacră ordinea de

soluționare a excepțiilor, instanța va cerceta cu prioritate admisibilitatea

căii de atac cu care este învestită, soluționarea acestei chestiuni făcând de

prisos analizarea altor cereri sau susțineri.

Recursul este

inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 129 din

Constituția României, a fost statuat potrivit căruia, părțile interesate pot

apela la protecția judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită

imparțial de către instanțele competente, în cadrul sistemului procesului civil.

În raport cu

principiul statuat prin textul menționat, admisibilitatea unei căi de atac și,

pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate,

este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Mai mult, potrivit dispozițiilor

cuprinse în art. 129 (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina

persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condițiile,

ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine

persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în

condițiile legii procesual civile, aceleași pentru subiecții de drept aflați în

situații identice.

Totodată, aceleași

exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de

atac în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern, prin legea

procesuală.

În cauză, completul

de 9 judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva deciziei prin

care Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, s-a

pronunțat asupra unei cereri de sesizare a Curții Constituționale și a unui

recurs declarat de același recurent, B.M.A., împotriva unei hotărâri

irevocabile.

Din dispozițiile C.

proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se vor a fi întrunite cumulativ

pentru exercitarea oricărei căi de atac, una privește existența unei hotărâri,

determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe

această cale.

Hotărârea atacată de

către recurent a dobândit, în întregul ei, caracter irevocabil, odată cu soluționarea

recursului și, prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar,

specific căii de reformare.

Se constată, așadar,

că recursul declarat nu este admisibil potrivit dreptului comun, ca urmare a

neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 299 C. proc. civ., cu referire la

existența unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale.

Recunoașterea unor

căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală

constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a

principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și,

din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pe de altă parte,

soluționarea prezentului recurs excede competenței atribuite completului de 9

judecători prin art. 24 din Legea nr. 304/2004 republicată.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea

cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică,

corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția

României.

Drept urmare,

neobservarea acestora este sancționată cu nulitatea hotărârilor judecătorești

pronunțate cu nesocotirea lor.

Așadar, recursul nu

este admisibil nici potrivit legii speciale.

În consecință, pentru

considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul

B.M.A., ca inadmisibil.

În raport cu

dezlegarea dată recursului, nu se mai impune analizarea cererii de sesizare a

Curții Constituționale, formulată de recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B.M.A. împotriva Deciziei nr. 631 din

27 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

completul de 9 judecători, în dosarul nr. 4536/1/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2011.

Procesat

de GGC - NN