ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1230/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 441 din 29 noiembrie 2004, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpatul D.G. la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive, de la 25 iunie 2004, la zi. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat că G.E., mama victimei, nu s-a constituit parte civilă.

În esență, s-au reținut următoarele: În noaptea de 24 iunie 2004, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unor discuții contradictorii cu victima B.D., inculpatul i-a aplicat acesteia, în mod repetat, lovituri cu pumnii, picioarele și un baston din cauciuc, pe tot corpul, cauzându-i leziuni în urma cărora a decedat. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 1008/ A din 23 decembrie 2004, a respins apelul declarat de inculpat. Totodată, a menținut starea de arest și a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive, de la 25 iunie 2004 la zi. Inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Recursul inculpatului nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut, în mod corect, pe baza materialului probator aflat la dosar, fapta și vinovăția inculpatului și au făcut o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legii. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanțele au avut în vedere gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptei, reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat omorul deosebit de grav, prin cruzimi (a lovit victima, cu intensitate, timp de 5 ore, cauzându-i tumefierea corpului, după care i-a provocat moartea, prin sugrumare), precum și datele ce caracterizează persoana acestuia, dând eficiență tuturor dispozițiilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea pedepsei.

Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 1008/ A din 23 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru Cauze cu Minori și Familie. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 25 iunie 2004 la 17 februarie 2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2005.