ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3238/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3238/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 118 din 14
februarie 2001, a admis acțiunea promovată de reclamanta SC G.E.N. SRL Piatra
Neamț, în calitate de lichidator judiciar al SC I.L.M. SRL Piatra Neamț, în
contradictoriu cu pârâtele SC I.L.M. SRL Piatra Neamț și SC L.A.V. SRL Piatra
Neamț și, în consecință, a anulat convenția de vânzare-cumpărare, încheiată
între părți la 24 februarie 2000, având ca obiect 1.129 navete PVC și 13.548
sticle de 1 litru, în valoare totală de 28.225.000 lei, inclusiv T.V.A.,
obligând pe pârâta, SC L.A.V. SRL, să restituie debitorului bunurile menționate
sau contravaloarea acestora.
Instanța de fond a reținut că pârâta
SC I.L.M. SRL, societate aflată în lichidare, a încheiat o convenție de
vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat bunuri a căror plată nu a fost
reflectată în evidențele sale, fapt ce-i conferă aparența de act fraudulos,
conform art. 45 lit. b) și c) din Legea nr. 64/1995.
Împotriva sentinței a declarat apel
pârâta SC L.A.V. SRL.
Critica acesteia, constând în faptul
că instanța a reținut o situație de fapt greșită, deoarece plata s-a făcut prin
compensare, conform procesului-verbal de compensare nr. 748 din 30 iunie 2000,
a fost înlăturată de instanța de apel, cu motivarea că, în cauză, au fost
încălcate dispozițiile art. 45 lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicată,
procesul-verbal de compensare fiind încheiat în cele 120 zile anterioare
deschiderii procedurii falimentului.
Decizia menționată a fost atacată cu
recurs de către pârâta SC L.A.V. SRL, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9
C. proc. civ.
În esență, recurenta arată că, la
data încheierii procesului-verbal de compensare, 30 iunie 2000, nu a cunoscut
starea de faliment a cocontractantei SC I.L.M. SRL, iar acesta face referire la
o datorie mai veche.
Recursul nu este fondat.
Prin decizia atacată cu recurs,
instanța de apel a făcut o corectă interpretare a prevederilor art. 45 lit. d)
din Legea nr. 64/1995, republicată, privind procedura reorganizării judiciare
și a falimentului.
Într-adevăr, aplicarea prevederilor
menționate nu este condiționată de împrejurările relevate de recurentă în
critica sa și anume, cunoașterea sau nu a stării de faliment sau vechimea
obligației de plată, iar actul de transfer a fost încheiat în perioada de 120
zile anterioare deschiderii falimentului.
Drept urmare, Înalta Curte va
respinge recursul ca nefondat, menținând, ca legală, hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta SC L.A.V. SRL Piatra
Neamț, împotriva deciziei nr. 623 din 8 noiembrie 2001, pronunțată de Curtea de
Apel Bacău, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 5 octombrie 2004.