ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2709/2011

HOTĂRÂRE
12.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2709/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

110/ CA din data de 22 martie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul D.C.B. în contradictoriu

cu pârâții M.A.N. și C.U. Constanța.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost cadru activ la C.U.

Constanța până la 12 septembrie 2009, când, urmare a cererii de demisie, a fost

trecut în rezervă în temeiul art. 85 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale

nr. MP 993/2009.

A mai reținut că în

perioada 2001 - 2006, reclamantul a urmat cursurile Academiei Navale M.B. din

Constanța, că a semnat primul contract privind exercitarea profesiei de cadru

militar, cu o durată de 8 ani, la 27 iulie 2006, termenul urmând să se

împlinească la 27 iulie 2014 și că din totalul de 2922 zile de contract,

reclamantul a executat doar 411 zile (17 iulie 2006 - 12 septembrie 2007),

rămânând neexecutate 2511 zile, ca urmare a demisionării acestuia.

Examinând

situația de fapt prin prisma dispozițiilor art. 41 și 85 lit. h) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, precum și a art. 13 din H.G. nr. 406/1990 privind

înființarea și organizarea Academiei Navale M.B. Constanța, instanța de fond a

concluzionat că decizia de imputare nr. 3 din 9 martie 2009, pentru suma de

39.397 lei, emisă de către C.U. Constanța, ca și Hotărârea nr. 13/1009 și

decizia administrativ-jurisdicțională nr. 58/CJ299/2009 sunt legale și

temeinice.

A mai

arătat prima instanță că susținerile reclamantului referitoare la recalcularea

cheltuielilor de școlarizare nu sunt întemeiate, întrucât, pe de o parte,

primul an de studiu la facultate nu poate fi asimilat stagiului militar

efectuat ca militar în termen, iar, pe de altă parte, acordarea gradului

militar pe parcursul anului V de studiu nu este de natură să-l exonereze pe

reclamant de obligațiile asumate atât prin contract cât și prin angajament.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul D.C.B., criticând-o ca nelegală și

netemeinică întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii.

S-a motivat recursul

prin aceea că instanța fondului nu a observat că atacarea deciziei jurisdicționale

nr. 58/CJ/299/2009 privește și norma de țigări și solda, sume incluse în mod

greșit în baza de calcul, încălcându-se angajamentul semnat de părți la 4

octombrie 2001.

De asemenea, se

critică hotărârea judecătorească și în ceea ce privește solicitarea

reclamantului de a fi excluse din baza de calcul cheltuielile din anul I de

studii, instanța motivând fără să facă referire la actele normative invocate de

aceasta în cererea de chemare în judecată.

În ceea ce privesc

cheltuielile pentru anul V de studiu, aceste drepturi sunt acordate ofițerilor

(soldă, echipament, cazare, transport gratuit pentru efectuare concediu etc.)

în mod necondiționat conform Legii nr. 80/1995 art. 9.

Recursul este

nefondat și va fi respins.

Examinând actele

dosarului, motivul de recurs și în raport de dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Recurentul-reclamant

a fost cadru activ la C.U. Constanța până la 12 septembrie 2009, când a fost

trecut în rezervă ca urmare a cererii sale de demisie, în baza Legii nr. 80/1995.

Între anii 2001 –

2006 acesta a urmat cursurile Academiei Navale din Constanța.

Conform Legii nr. 80/1995,

persoanele care urmează să devină cadre militare la admiterea într-o instituție

militară de învățământ pentru formarea ofițerilor, încheie contracte cu M.A.N. cu

durată de 8 ani la numirea lor în funcție.

Tot Legea nr. 80/1995,

atunci când este reziliat acest contract înainte de termen la cererea cadrului

militar, acesta este obligat să restituie și cheltuielile de întreținere

privind școlarizarea, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.

Contractul

recurentului - reclamant a fost încheiat în 27 iulie 2006 și se termina la 27

iulie 2014.

Prin urmare corect

instanța de fond în condițiile art. 85 din Legea nr. 80/1995, a statuat că

pentru zilele rămase neexecutate a fost emisă legal Decizia nr. 3 din 9 martie

2009 pentru suma de 39.397 lei de către C.U. Constanța. Această decizie a fost

contestată și în calea de atac administrativ-jurisdicțională. S-a emis Decizia în

litigiu nr. 58/CJ299/2009, prin care s-a menținut în sarcina recurentului suma

de bani datorată.

Conform dispozițiilor

legale în vigoare de care am făcut vorbire recalcularea cheltuielilor de

școlarizare pentru anul întâi de studiu la facultate nu este întemeiată,

întrucât acest an nu se poate asimila stagiului militar efectuat ca militar în

termen.

Desigur, sunt

deosebiri între calitatea de militar și militar în termen, acordarea gradului în

anul V neconducând la ideea că recurentul ar putea să fie scutit de obligațiile

asumate prin contract.

Conform O.G. nr. 121/1998

care reglementează răspunderea materială și obligațiile de restituire a

militarilor prin emiterea Deciziei de imputare, stabilește că obligația de

restituire este consecința neîndeplinirii din motive imputabile a serviciului

militar până la finele contractului.

Prejudiciul creat

este cert, cheltuielile de școlarizare calculându-se în conformitate cu normele

legale în materie.

Față de toate aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată

este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de D.C.B.,

ca nefondat.

Respinge recursul formulat de către D.C.B. împotriva

sentinței civile nr. 110/ CA din data de 22 martie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2773/2010
Reclamantul a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale și Forțele Navale, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții să constate trecerea sa în rezervă în condițiile O.G. nr. 7/1998, începând cu data de 1 martie 2009, cu c
ÎCCJ 2010-06-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 31 august 2009, reclamantul V.M. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, solicitând a se constata trecerea
ÎCCJ 2011-01-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 423/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 160/CA din 30 aprilie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, con
ÎCCJ 2013-10-08
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6561/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 206 din 20 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și f
ÎCCJ 2011-04-14
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2224/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei a. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă,
Sursă