ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3550/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.N.P. P.E.T. SA, sucursala P.E. Neamț, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr. 9194/2003, a chemat în judecată pe pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași, SC P.T.S. SA Ploiești și S.N.P. P.E.T. SA București, sucursala P.B.Z. Brazi, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să oblige pârâta în culpă la plata sumei de 4.196.820 lei contravaloare produse și cheltuieli de judecată. Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr. 8960 din 24 noiembrie 2003, a respins acțiunea reclamantei. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la 5 mai 2003, pârâta SC P.T.S.

SA Ploiești a livrat reclamantei, prin S.N.P. P.E.T. SA, sucursala P.B.Z., cantitatea de 53.120 kg produs petrolier, transportul fiind efectuat de cărăușul S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași, vagonul ajungând la stația de destinație cu 220 kg produs petrolier lipsă, în valoare de 4.196.820 lei, comisia de verificare constatând faptul că sigiliile sunt slăbite la pct. VC, SA, CD, VS, VD, iar la capacul domei ar fi lipsit un fluturaș, aspecte consemnate în procesul-verbal preliminar întocmit la 7 mai 2003. Instanța de fond a mai reținut că, în lipsa altor constatări, nu se poate reține că sistemul de siguranță al vagonului ar fi suferit violări, care ar ridica problema neexercitării corespunzătoare a pazei juridice a bunului, obligație ce cădea în sarcina cărăușului.

Culpa cărăușului nu poate fi reținută nici pentru faptul că s-a constatat lipsa a 220 kg produs, aceasta înscriindu-se în toleranța de 2% prevăzută de art. 85.9.1. din Regulamentul de transport C.F.R. Instanța a mai reținut că lipsa respectivei cantități s-ar datora S.N.P. P.E.T. SA, sucursala P.B.Z. sau a SC P.T.S. SA Ploiești, care ar fi încărcat în vagon o cantitate mai mică de produs decât cea înscrisă în documentele de însoțire a mărfii. Prin decizia civilă nr. 137 din 13 februarie 2001, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond. A schimbat în parte sentința, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta S.N.T.F.M.

C.F.R. M. SA, sucursala Iași, să plătească reclamantei 4.196.820 lei despăgubiri civile și 402.106 lei cheltuieli de judecată. S-a respins acțiunea față de celelalte pârâte. Împotriva menționatei decizii, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași, a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului, modificarea deciziei și menținerea soluției instanței de fond, întrucât culpa aparține în exclusivitate furnizorului, prin înscrierea unor cantități eronate în actele de transport și că transportul de marfă a fost eliberat destinatarului, care a semnat de primire fără obiecții. Că, nu s-a făcut dovada producerii lipsurilor pe timpul transportului și că greșit, în cuantumul daunelor, s-au cuprins accizele, T.V.A.

și taxa de drum. În legătură cu recursul de față se rețin următoarele: este adevărat că, potrivit art. 85.1 din O.G. nr. 41 din 29 august 1997, privind aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România, cărăușul este dator să plătească despăgubiri pentru pierderea totală sau parțială ori deprecierea mărfii primite pentru transport. În speță, este de reținut că dispozițiile legale menționate nu sunt incidente, așa cum greșit s-a reținut prin soluția atacată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru antrenarea răspunderii juridice a cărăușului privind constatarea lipsurilor de către beneficiar la destinație. Din probatoriile administrate în cauză rezultă că marfa din scrisorile de trăsură în discuție a fost eliberată destinatarului fără obiecții, care a semnat respectivele documente de transport, confirmând astfel primirea mărfii, necontestată sub aspectul unor eventuale lipsuri.

De altfel, în legătură cu transportul de față, se constată că nu s-a întocmit un raport de eveniment privind predarea – violarea mărfii pe timpul transportului, care ar fi fost de natură să probeze culpa cărăușului. Actele de constatare încheiate la recepția mărfii, după preluarea ei fără obiecții de la cărăuș, nu pot fi opozabile acestuia și nu pot conduce la prezumția de culpă a cărăușului, greșit fiind antrenată răspunderea sa la plata despăgubirii. În consecință, recursul pârâtei va fi admis, se va modifica decizia atacată, în sensul că va fi respins apelul reclamantei. Având în vedere această soluție, instanța în temeiul art. 274 C. proc. civ. urmează să oblige intimata-reclamantă la plata sumei de 405.000 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs, către recurenta-pârâtă S.N.T.F.M.

C.F.R. M. SA, sucursala Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. - C.F.R. M. SA, sucursala Iași, împotriva deciziei nr. 137 din 13 februarie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta S.N.P. P.E.T. SA București, sucursala P.E. Piatra Neamț, împotriva sentinței nr. 8960 din 24 noiembrie 2003 a Judecătoriei Ploiești. Obligă intimata-reclamantă la plata sumei de 405.000 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs, către recurenta pârâtă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 12 octombrie 2004.