ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3552/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta S.N.P. P. SA sucursala

Neamț, a chemat în judecată pe pârâtele C.F.R. M. SA, sucursala Iași, SC P. SA

Ploiești și S.N.P. P. SA sucursala Petrobrazi, solicitând obligarea celei

aflate în culpă la plata sumei de 3.551.825 lei, cu titlu de preț pentru lipsa

cantității de 200 kg motorină, la destinație.

Judecătoria Ploiești, prin sentința

civilă 8355 din 3 noiembrie 2003, a respins acțiunea considerând că

destinatarul a semnat de primire fără obiecțiuni, în registrul veghetor și pe 3

exemplare ale scrisorii de trăsură, așa încât orice acțiune împotriva căii

ferate este stinsă.

Curtea de Apel Ploiești, soluționând

apelul declarat de reclamantă, prin decizia nr. 129 din 11 februarie 2004, a

admis cererea, a schimbat în parte sentința, admițând acțiunea împotriva pârâtei

C.F.R. M. Iași, pe care a obligat-o la plata sumei de 3.551.825 lei

contravaloare marfă și la 533.319 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei astfel

pronunțată, C.F.R. M. sucursala Iași a declarat recurs, întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta susține că ulterior

eliberării mărfii au fost întocmite procesul verbal preliminar și procesul

verbal de recepție, care astfel nu îi sunt opozabile. Semnarea de primire în

registrul veghetor, fără rezerve, confirmă că transportul a fost primit în bune

condițiuni. Admițând apelul, instanța a interpretat greșit dispozițiile art. 74.2

din R.T. C.F.R., art. 83.1 și 83.4, precum și art. 82.4 și 82.5 din același act

normativ.

Recursul este fondat și va fi admis,

pentru considerentele ce se vor expune:

Dispozițiile art. 74.2 din R.T.,

aprobat prin O.U.G. 41/1997 stabilesc momentul eliberării mărfii și confirmarea

transportului în bune condiții, la semnarea de primire în registrul veghetor.

Cu atât mai mult semnarea scrisorii de trăsură fără obiecțiuni dovedește

eliberarea mărfii, așa încât actele ulterioare întocmite, devin inopozabile

cărăușului.

Față de prevederile art. 83.1, 82.4

și 5 din R.T., cărăușul este exonerat de răspundere pentru pierderea mărfii în

momentul eliberării acesteia.

Indiferent că mijlocul de transport

a ajuns la destinație cu urme de violare, constatate prin procese verbale din

20 iunie 2003, cărăușul nu mai răspunde din momentul în care marfa a fost

predată și preluată de destinatar, fără obiecțiuni.

Instanța de apel, interpretând

greșit dispozițiile art. 74.2 din R.T. a pronunțat o hotărâre netemeinică.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.

312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul împotriva

deciziei 129 din 11 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, pe

care o modifică în sensul că va respinge apelul declarat împotriva sentinței

8355 din 3 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

În considerarea dispozițiilor art. 274

C. proc. civ., față de culpa procesuală a reclamantei - intimate, aceasta va fi

obligată la 360.000 lei cheltuieli de judecată către recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

C.F.R. M. SA sucursala Iași, împotriva deciziei nr. 129 din 11 februarie 2004 a

Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, pe

care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta S.N.P. P.

SA, sucursala Neamț, împotriva sentinței nr. 8355 din 3 noiembrie 2003 a

Judecătoriei Ploiești.

Obligă intimata reclamantă să

plătească recurentei pârâte C.F.R. M. SA, sucursala Iași suma de 360.000 lei

cheltuieli de judecată în apel și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi

12 octombrie 2004.