ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4011/2003

Asupra recursului se rețin următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 5621/2000, S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Bacău, a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da în contradictoriu cu S.N.P. P. S.A., sucursala P.T. Ploiești, S.N.P. P. S.A., sucursala P.B., și S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A., sucursala Iași, să oblige pârâta în cauză la plata sumei de 14.063.925 lei reprezentând contravaloarea a 1.170 kg benzină constatată lipsă la destinație, cu cheltuieli de judecată. Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 990 din 5 septembrie 2000 a respins excepția de necompetență teritorială invocată de S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă, sucursala Iași, a admis în parte acțiunea și a obligat pe această pârâtă la plata sumei de 14.063.925 lei contravaloare marfă cu 1.200.114 lei cheltuieli de judecată, respingând acțiunea față de celelalte pârâte.

Excepția a fost respinsă având în vedere dispozițiile art. 10 pct. 4 C. proc. civ. și s-a reținut din actele dosarului că vagonul în care a fost încărcată marfa a sosit la destinație cu raport de eveniment lipsind cantitatea de 1.170 kg benzină. S-a reținut de asemeni lipsa culpei celorlalte pârâte. Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 161 din 19 februarie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A., sucursala Iași, împotriva sentinței mai sus menționate. S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă, sucursala Iași, a declarat recurs împotriva deciziei invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și 11 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se critică decizia arătându-se că greșit le-a fost înlăturată apărarea privind excepția lipsei competenței teritoriale a tribunalului în soluționarea cauzei.

Se arată de asemeni că nici material tribunalul nu era competent. Nu se putea reține, în raport de probele dosarului, culpa cărăușului în ce privește cantitatea de 1.170 kg benzină lipsă. Cuantumul prejudiciului a fost greșit stabilit el este doar de 4.305.015 lei, accizele, TVA, taxa de drum și adaosul comercial nu puteau fi obligați a le plăti, prin reclamația administrativă s-a solicitat doar suma mai sus indicată plus 188.370 lei tarife, iar la data formulării acțiunii reclamanta nu își mai putea majora pretențiile în raport de dispozițiile art. 87.3 din Regulamentul de transport. Recursul a fost respins ca nefondat pentru următoarele motive: Reclamanta a formulat acțiunea împotriva a trei pârâți, doi dintre aceștia își au sediul în localități ce țin de județul Prahova, ori potrivit dispozițiilor art. 9 C. proc.

civ. cererea îndreptată împotriva mai multor pârâți poate fi făcută la instanța competentă pentru oricare din ei, neavând relevanță dacă acțiunea se admite sau nu în raport de pârâții al căror sediu a fost ales de reclamant. Cazurile privind necompetența de ordine publică conform art. 159 C. proc. civ. sunt strict și limitativ prevăzute de aceste dispoziții legale, faptul că prin acțiune au fost chemați în judecată și pârâții în raport de care acțiunea a fost respinsă nu poate constitui temei pentru admiterea excepției de necompetență materială a tribunalului invocată prin motivele de recurs. Culpa cărăușului în lipsa mărfii a fost de asemeni corect reținută de instanțe, în raport de datele ce rezultă din procesul verbal de constatare nr. 21 din 7 februarie 2000 din care rezultă că la domă sigiliul predătorului cu nr. 04236 era lipsă, iar altele rupte și agățate.

Dispozițiile art. 87 pct. 8 din regulamentul de transport se referă la termenul în care poate fi făcută reclamația administrativă nu cuprinde reglementări cu privire la cuantumul prejudiciului. Potrivit dispozițiilor art. 85.2 din „Regulament” în caz de pierdere totală sau parțială a mărfii calea ferată trebuie să plătească o despăgubire calculată după, factură, după prețul curent al mărfii, în lipsa acestora după prețul mărfurilor de aceiași natură și calitate, la locul și data la care marfa a fost primită la transport. În raport de aceste dispoziții legale cuantumul prejudiciului include incontestabil accizele, TVA-ul, taxa de drum și adaosul comercial pentru că acesta este ”prețul curent al mărfii”.

Pentru motivele arătate reținându-se legalitatea și temeinicia deciziei recurate s-a respins ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala Marfă Iași, împotriva deciziei nr. 161 din 19 februarie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2003.