ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3551/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7431 din 8

octombrie 2003, Judecătoria Ploiești a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta S.N.P. P.SA, sucursala Peco Neamț, și a obligat pârâta S.N.T.F.M.

C.F.R.M. SA, sucursala Iași, la plata sumei de 14.801.528 lei, reprezentând

contravaloare marfă, constatată lipsă la destinație, cu cheltuieli de judecată.

Prin aceeași sentință, s-a respins

acțiunea formulată de reclamantă față de pârâtele S.N.P. P.SA Pitești și SC P.T.S.

SA Ploiești.

Pentru a pronunța această sentință,

s-a reținut că, potrivit avizelor de însoțire a mărfii și scrisorilor de

trăsură, pârâta, S.N.P. P.SA, sucursala A.R.P. Pitești, a expediat reclamantei S.N.P.

P.SA, sucursala Peco Neamț, prin intermediul SC P.T.S. SA Ploiești, vagoane

încărcate cu 94.250 kg. benzină, acestea ajungând la destinație cu scurgeri din

conținut la ventilul central, cu sigiliile rupte și joc bolț la capacul domei,

potrivit actelor de recepție întocmite la destinație, constatându-se o lipsă de

270 kg. produs petrolier la vagonul 1682 și 250 kg. produs petrolier la vagonul

cu terminația 5592, valoarea prejudiciului fiind de 14.801.528 lei.

Motivează instanța de fond că,

întrucât, în timpul transportului pe calea ferată, au fost înregistrate lipsuri

cantitative și sigilii lipsă, potrivit art. 82.1 din Regulamentul de transport

pe calea ferată, răspunzător de paguba produsă este cărăușul, fapt pentru care

a fost obligat la despăgubiri.

Apelul declarat de cărăuș, împotriva

sentinței menționate, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 127 din 11

februarie 2004.

S-a reținut, în pronunțarea acestei

hotărâri, că angajarea răspunderii cărăușului s-a făcut întemeiat, față de

constatarea lipsurilor la destinație, cu procesul-verbal preliminar din 16

iunie 2003 și procesul-verbal de recepție nr. 236 din 17 iunie 2002, prin care

s-a reținut sosirea vagoanelor cu urme de violare. Lipsa cărăușului la

constatare, prin refuzul participării, a fost suplinită de participarea delegatului

neutru.

Împotriva acestei ultime hotărâri,

cărăușul a declarat recurs, susținând că actele de constatare a lipsurilor

cantitative nu sunt opozabile, fiind întocmite unilateral, după eliberarea

transporturilor și semnarea de primire în registru veghetor, astfel că greșit a

fost angajată răspunderea sa.

Recursul este întemeiat.

Potrivit art. 83.1 din Regulamentul de transport pe căile

ferate din România, aprobat prin O.G. nr. 41/1997, „calea ferată este

răspunzătoare pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parțială și

din avarierea mărfii survenită din momentul primirii la transport și până la

eliberare (...)”.

Prin art. 83.2 din Regulamentul de

transport pe C.F.R. se prevede că sarcina probei, referitoare la faptul că avarierea

mărfii s-a produs pe timpul transportului și din vina cărăușului, revine celui

care reclamă.

În speță, destinatara-reclamantă nu

a făcut dovada că lipsurile au existat în momentul eliberării transporturilor,

pentru că, în această situație, nu trebuia să semneze de primirea expediției

fără obiecții în Registrul veghetor, ci să solicite șefului de stație

întocmirea procesului-verbal de constatare în prezența acestuia, pentru a-i fi

opozabil.

Ca urmare recursul urmează să fie

admis, decizia atacată să fie modificată în sensul admiterii apelului

cărăușului împotriva sentinței Judecătoriei Ploiești, care va fi schimbată în

sensul respingerii acțiunii și față de S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA, sucursala Iași,

cu obligarea intimatei-reclamante la plata sumei de 1.280.000 lei cheltuieli de

judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M.

C.F.R.M. SA, sucursala Iași, împotriva deciziei nr. 127 din 11 februarie 2004 a

Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, pe

care o modifică, în sensul că admite apelul aceleiași părți împotriva sentinței

nr. 7431 din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei Ploiești, pe care o schimbă în

sensul că respinge acțiunea reclamantei S.N.P. P. SA, sucursala Peco Neamț., Piatra

Neamț.

Obligă intimata-reclamantă la plata

sumei de 1.280.000 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs către pârâta S.N.T.F.M.

C.F.R.M. SA, sucursala Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 12 octombrie 2004.