ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1625/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala

Peco Brașov, a chemat în judecată pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala

Brașov, pentru a fi obligată la plata sumei de 22.347.175 lei, reprezentând

contravaloare marfă lipsă la transport.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că s-a expediat pe adresa D.P.C., cantitatea de 124.800 kg. benzină

Premium, că vagonul a sosit la destinație cu sigiliile predătorului, mai puțin

sigiliul aplicat la capacul domei de încărcare, în acest loc aflându-se

sigiliul cu nr. 61869, aplicat de stația C.F.R. Triaj Brașov, și că, în urma

măsurării vagonului, prin cântărire, s-a constatat lipsă cantitatea de 1.850

kg.

Prin sentința nr. 354 din 21 martie

2001, Tribunalul Brașov a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la

plata sumei de 22.347.175 lei, contravaloare marfă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că, la capacul domei de încărcare, a fost aplicat sigiliul cu nr. 61859

de către stația C.F.R. Triaj Brașov, iar potrivit raportului de eveniment nr. 129

din 2 iunie 2000, s-a găsit capacul de la domă neasigurat mecanic și fără

sigilii și că, față de prevederile art. 85 alin. (1) din Regulamentul de transport,

calea ferată este răspunzătoare de integritatea mărfii pe întreg parcursul,

până la eliberare.

Pârâta, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala

Brașov, a declarat apel împotriva sentinței nr. 354 din 21 martie 2001 a

Tribunalului Brașov, susținând că vagonul a ajuns la destinație fără scurgeri

din conținut, lipsă fiind sigiliul predător la domă, că doma este o gură de

încărcare și nu de descărcare a vagonului, fiind irelevant faptul că lipsea

sigiliul predătorului și că, potrivit art. 85.2 din Regulamentul de transport,

despăgubirea nu poate depăși valoarea pe kg brut de marfă lipsă, stabilită prin

tarif.

Prin decizia nr. 420 din 28 iunie 2001,

Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a

admis în parte apelul declarat de pârâtă, în sensul că a redus suma la care a

obligat pe pârâtă, la 7.009.911 lei.

În motivarea deciziei, instanța a

reținut că, în stația C.F.R. Triaj Brașov, s-a asigurat mecanic doma și a fost

aplicat un sigiliu al acestei stații, astfel cum rezultă din procesul-verbal de

constatare nr. 73 din 27 mai 2000 și raportul de eveniment nr. 126 din 2 iunie

2000, întocmit în această stație, că, potrivit art. 82 alin. (1) din

Regulamentul de transport C.F.R., este răspunzător cărăușul pentru lipsa

produsă pe timpul transportului, iar despăgubirea calculată, potrivit art. 85.2

din același regulament, este echivalentă cu prețul indicat în factură, în

măsura în care este posibilă stabilirea în acest mod, iar celelalte taxe și

adaosuri, se plătesc în caz de vânzare a mărfii, or, în speță, transportul s-a

făcut între două sucursale ale societății reclamante.

Reclamanta, S.N.P. P., sucursala

Peco Brașov, a declarat recurs împotriva deciziei nr. 420 din 28 iunie 2001 a

Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,

susținând că S.N.P. P. SA București, este un agent economic producător de

produse petroliere și că, potrivit art. 16 din O.G. nr. 27/2000, plătește

accize, iar momentul datorării accizelor este data efectuării livrării și că,

deși marfa a ajuns la destinație cu lipsă de 1.850 kg, reclamanta datorează

accize către bugetul de stat pentru întreaga cantitate de benzină expediată.

În conformitate cu O.U.G. nr. 17/2000,

obligația achitării T.V.A revine unității destinatare, respectiv, sucursala

Peco Brașov, iar baza de calcul a T.V.A cuprinde prețul de cost și accizele.

De asemenea, s-a susținut că,

potrivit unor dispoziții interne ale S.N.P. P. SA București, unitatea

destinatară, în speță sucursala Brașov, are obligația să achite taxele de transport,

accizele, taxa de drum și nu sucursala A., care a expediat benzina.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente: potrivit art. 85.2 din Regulamentul de transport pe C.F.R.,

în caz de pierdere totală sau parțială a mărfii, calea ferată trebuie să

plătească o despăgubire calculată după factură, după avizul de însoțire al

mărfii, or, în speță, este un transfer de marfă între două sucursale ale S.N.P.

P. SA, iar despăgubirea nu poate depăși valoarea pe kilogram brut de marfă lipsă,

stabilită prin tarif

-T.V.A.-ul se aplică operațiunilor

privind livrarea de bunuri mobile, iar obligația de plată a T.V.A. ia naștere

la data efectuării acestor operațiuni, astfel că, fiind un transfer de marfă între

două sucursale, reclamanta vinde ceea ce a primit în depozit, neexistând

prejudiciu pentru valoarea T.V.A. care nu s-a plătit.

- Conform O.G. nr. 27/2000, accizele

se plătesc de către producătorul intern și de către cel care comercializează

produsul, or reclamanta, neprimind cantitatea de 1.850 kg, nu datorează accize

și nici taxa de drum, pentru un produs care nu este comercializat.

Având în vedere cele de mai sus,

recursul declarat în cauză este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de reclamanta, S.N.P. P. SA, sucursala Peco Brașov, împotriva

deciziei nr. 420 din 28 iunie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială

și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 18 martie 2003.