ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 471/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 471/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. 1832 din 2
octombrie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala Peco Brașov, a
solicitat obligarea pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, sucursala Brașov, la
plata sumei de 30.175.333 lei contravaloare a 2.500 kg benzină lipsă la
transport, cât și cheltuielile de judecată.
Motivându-și cererea, reclamanta arată că a expediat
pe calea ferată 42.300 kg benzină fără plumb.
În stația C. s-au constatat sigilii violate și 2.500
kg benzină lipsă pentru care este invocată prezumția de culpă a cărăușului.
Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr. 258 din 5
martie 2001, a admis în parte acțiunea reclamantei, a obligat pe pârâtă să plătească
10.559.800 lei contravaloarea celor 2.500 kg benzină lipsă.
Au fost respinse celelalte pretenții și s-au acordat
cheltuieli de judecată parțiale, respectiv, 712.784 lei.
S-a reținut că, potrivit procesului verbal de
constatare nr. 10 din 19 mai 2000, cele 2.500 kg benzină lipseau din cantitatea
totală și culpa aparține cărăușului, dar prețul nu poate fi acceptat ca cel
pretins în acțiune deoarece nu a fost prezentat un calcul defalcat al prețului
benzinei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta,
susținând că modul de calcul al contra-valorii mărfii lipsă a fost corect
prezentat, cu menționarea structurii de preț aferente cuprinzând acele elemente
care concură la formarea prețului de livrare și care sunt taxe datorate
bugetului de stat, astfel că nu s-a solicitat ca despăgubire o sumă mai mare
decât cea cu care a fost prejudiciată.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 308
din 28 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei.
S-a reținut că T.V.A. se datorează doar la vânzare, dar
marfa lipsă nu se mai vinde, astfel că nu se datorează T.V.A. de către pârâtă.
În ceea ce privește accizele, instanța reține că
acestea erau datorate de rafinărie ca producător intern.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs
reclamanta, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
Se susține că în mod greșit a fost aplicată O.G. nr. 27/2000,
care prevede în art. 16 și 27 că plătitorii de accize pentru produsele petroliere
sunt producătorii, iar momentul datorării accizelor este data efectuării
livrărilor, astfel că reclamanta datorează accize pentru întreaga cantitate de
benzină expediată și prejudiciul real este de 30.175.333 lei.
În ceea ce privește motivul bazat pe art. 304 pct. 10
C. proc. civ., recurenta pretinde că actele depuse dovedesc cuantumul despăgubirii
solicitate respectiv, nota de debitare-creditare nr. 216024 din 17 mai 2000 și
avizul de însoțire a mărfii nr. 27261 din 12 mai 2000; aceste acte au fost
ignorate de către instanțe.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 16 și 27 din O.G. nr. 27/2000,
producătorii de produse petroliere datorează accizele de la data livrării,
astfel că reclamanta trebuie să achite la bugetul statului accize pentru întreaga
cantitate de benzină expediată.
În ceea ce privește T.V.A. și taxa de drum și aceste
sume sunt cuprinse în prețul mărfii, conform O.U.G. nr. 17/2000 și, respectiv,
Legii nr. 118/2001, precum și din actele depuse rezultă elementele necesare
calculării despăgubirii incluzând aceste taxe.
Urmează ca, potrivit art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.
civ., să fie admis recursul reclamantei și se va modifica decizia atacată. Va
fi admis apelul aceleiași părți și se va schimba sentința în sensul că se va admite
în totalitate acțiunea reclamantei.
Va fi obligată pârâta la plata sumei de 30.175.333
lei contravaloare marfă lipsă.
Potrivit dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. va fi
obligată pârâta și la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele
procesuale, în sumă de 3.134.732 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și
timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA,
sucursala P. Brașov, împotriva deciziei nr. 308 din 28 mai 2001 a Curții de Apel
Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, modifică decizia atacată,
admite apelul aceleiași părți și schimbă sentința nr. 258/2000 a Tribunalului
Brașov în sensul că admite în totalitate acțiunea reclamantei și obligă pârâta
S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, sucursala Brașov, la plata sumei de 30.175.333 lei
cu titlu de contravaloare marfă.
Obligă intimata pârâtă la plata cheltuielilor de judecată
pentru toate fazele procesuale în sumă de 3.134.732 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2003.