ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4354/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 29

august 2000, reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala P. Brașov, solicită

instanței obligarea pârâtei C.F.R. M., sucursala Brașov, la plata sumei de

23.250.265 lei, reprezentând contravaloare marfă lipsă la transport, cu

cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 48/ C din

17 ianuarie 2001, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, admite în parte cererea formulată de reclamantă și obligă pe

pârâtă să plătească reclamantei suma de 7.524.000 lei, reprezentând contravaloare

marfă lipsă la transport, precum și suma de 676.920 lei cheltuieli de judecată,

reținând că, potrivit procesului verbal de constatare, s-a constatat în stația

de descărcare că vagonul a sosit cu sigiliile intacte, dar capacul domei

prezenta o deschidere de 2 – 3 cm, înregistrându-se și o diferență în minus de

1.800 kg marfă transportată pentru pierderea căreia este răspunzător

transportatorul, conform art. 82 alin. (1) din „Regulamentul de transport”.

Împotriva sentinței au declarat apel

ambele părți, pârâta solicitând respingerea pretențiilor în totalitate, iar

reclamanta admiterea tuturor pretențiilor în cuantum de 23.250.265 lei.

Prin decizia nr. 205/ Ap din 9 mai

2001, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,

respinge apelul declarat de reclamantă, admite apelul declarat de pârâtă și, în

consecință, schimbă în parte dispozițiile sentinței atacate în sensul

respingerii pretențiilor în sumă de 7.524.000 lei contravaloare marfă și a

sumei de 676.920 lei cheltuieli de judecată, cu 716.074 lei cheltuieli de

judecată în sarcina apelantei reclamante față de apelanta pârâtă.

Prin decizia nr. 3934 din 15

octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, admite recursul

declarat de reclamantă, casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași

instanțe pentru rejudecarea apelului.

Prin decizia nr. 231/ Ap din 24

noiembrie 2004, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, rejudecând cauza, examinează numai apelul declarat de reclamantă

pe care-l respinge, omițând să examineze și apelul declarat de pârâtă.

Împotriva deciziei instanței de apel

pronunțată după rejudecarea apelului reclamantei, aceasta formulează recurs

prin care, cu invocarea motivelor prevăzute de art. 304 pct. 1, 8 și 9 C. proc.

civ., solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate, admiterea

apelului declarat împotriva sentinței instanței de fond, modificarea în parte a

acesteia în sensul acordării cu titlu de despăgubiri și a restului de sumă în

cuantum de 15.756.265 lei.

În susținerea recursului său,

reclamanta recurentă învederează instanței supreme că instanța care a rejudecat

pricina după casare nu a fost alcătuită potrivit dispozițiile legii, în

compunerea completului intrând, ca președinte, un judecător care s-a pronunțat

anterior asupra cauzei ca membru al completului care a examinat pricina în

apel, anterior casării, încălcându-se astfel dispozițiile art. 24 C. proc. civ.,

fapt ce se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc.

civ.

Mai susține recurenta, în esență, că

probele administrate în cauză au fost interpretate greșit și că instanța de

apel nu a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 66 și ale art. 83 pct. 3

din regulamentul de transport pe calea ferată, hotărârea fiind dată deci cu

aplicarea greșită a legii.

Prin întâmpinarea depusă la dosar,

intimata pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat.

Cercetând actele și lucrările

dosarului Curtea constată că se impune casarea deciziei recurate și trimiterea

cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe întrucât, deși instanța de apel a

fost investită cu judecarea apelului promovat de reclamantă și a apelului

promovat de pârâtă asupra cărora s-a și pronunțat în hotărârea dată la 9 mai

2001, reluând judecata după casare, s-a pronunțat numai asupra apelului

declarat de reclamantă, omițând să examineze și apelul declarat de pârâtă,

astfel că se va indica instanței de apel să examineze ambele apeluri.

Curtea reține de asemeni că în

compunerea completului de judecată atât la judecarea apelurilor cât și la

rejudecarea după casare a intrat același judecător, doamna C.B., astfel că,

făcându-se aplicarea art. 312 alin. (3), recursul reclamantei urmează a fi

admis, decizia recurată urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiași instanțe, ocazie cu care instanța de apel va judeca atât

apelul reclamantei cât și apelul pârâtei declarate împotriva sentinței

instanței de fond, și va examina și calificarea căii de atac în raport de suma

pretinsă de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala P. Brașov, împotriva deciziei nr. 231/

Ap din 24 noiembrie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează decizia recurată și trimite

cauza la Curtea de Apel Brașov spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 29 septembrie 2005.