ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1671/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr. 492 din 13 aprilie 2001, a admis acțiunea reclamantei SC B.T. SA, Târgoviște și a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Brașov, la plata sumei de 50.519.136 lei, reprezentând contravaloarea cantității de 7.050 kg combustibil lichid lipsă și la 3.726.148 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta a preluat vagonul cu sigiliile aplicate și cu numerele înscrise în scrisoarea de trăsură, care l-a însoțit, fără obiecțiuni, pentru cantitatea de 4.4150 kg combustibil lichid, și că, la destinație, s-a constatat un minus de 7.050 kg combustibil, precum și faptul că un sigiliu a fost înlocuit de cărăuș, dar și că, potrivit dispozițiilor art. 82.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R., răspunderea, pentru lipsa constatată, aparține cărăușului.

Prin decizia civilă nr. 501 din 6 septembrie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii instanței de fond. Împotriva menționatei decizii, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala M. Brașov, prin D.A.J. București, oficiul teritorial Brașov, a declarat recurs, în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, în fond, respingerea acțiunii reclamantei.

În criticile formulate, recurenta-pârâtă susține, în esență, că instanța de apel a făcut o apreciere eronată a probelor administrate în cauză, că vagonul a circulat numai pe linie electrificată și că lipsa sigiliului predătorului de la robinetul central făcea imposibilă sustragerea, cu atât mai mult, cu cât vagonul nu a prezentat scurgeri din conținut, precum și că, datorită caracteristicilor constructive ale vagonului, sustragerea combustibilului era imposibilă din punct de vedere tehnic. În opinia recurentei-pârâte, lipsa s-a datorat neîncărcării de către expeditor a cantității înscrise în scrisoarea de trăsură, devenind incidente prevederile art. 61 din R.T. Recursul este nefondat.

Curtea, analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la casarea deciziei recurate, în speță, nefiind întrunite nici una din situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Potrivit art. 82.1 și 83.1 din Regulamentul de transport pe căile ferate din România, aprobat prin O.G. nr. 41/1997, cărăușul este răspunzător de executarea transportului și integritatea mărfii din momentul primirii pentru transport și până la eliberarea către destinatar. Vagonul încărcat cu combustibil lichid, deși preluat de cărăuș cu sigiliile aplicate, înscrise în scrisoarea de trăsură nr. 710771, a ajuns violat la destinație și cu lipsuri în conținut.

Constatarea lipsurilor în stația de destinație s-a făcut în condiții de opozabilitate, procesele-verbale fiind încheiate de către cărăuș și destinatar, conform prevederilor Regulamentului de transport. Potrivit raportului de eveniment nr. 87 din 28 martie 2000, vagonul a sosit în stația C.F.R. Brașov – Triaj fără sigiliul C.F.R. (nr. 02632) aplicat, în stația Capu Midia, la robinetul central. Întrucât pe timpul transportului, marfa este în paza cărăușului, acesta răspunde de violarea și sustragerea din conținutul vagonului. Răspunderea, pentru un transport sosit la destinație cu urme de violare, aparține cărăușului, în baza art. 83.3 din Regulamentul de transport pe C.F.R., până la proba contrară.

În speță, pârâta nu a făcut dovezi, care să ducă la răsturnarea prezumției răspunderii căii ferate. Susținerile recurentei, că lipsa s-a datorat neîncărcării de către expeditor a cantității înscrise în scrisoarea de trăsură, nu pot fi luate în considerație, în condițiile în care nu au fost dovedite. Se reține că atât instanța de fond, cât și de apel au reținut întemeiat răspunderea cărăușului pentru lipsurile produse pe timpul transportului, făcându-se o corectă aplicare a dispozițiilor Regulamentului de transport pe calea ferată la situația de fapt stabilită. Decizia atacată fiind legală, recursul urmează să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta S.N.T.F. C.F.R. M. SA, sucursala M. Brașov, prin D.A.J. București, oficiul teritorial Brașov, împotriva deciziei nr. 501 din 6 septembrie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 19 martie 2003.