ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1387/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la Curtea de Apel București, reclamanta A.S., personal și în calitate de reprezentantă legală a celor trei copii minori, a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială, ca instanță, în temeiul art. 1 din Legea nr. 29/1990, să constate refuzul nejustificat al autorității pârâte de a acorda reclamantei și copiilor săi, ajutorul rambursabil pentru refugiați, conform art. 23 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 102/2000 și pe cale de consecință, să fie obligată pârâta să-i acorde acest ajutor, pe o perioadă de 6 luni. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1322 din 11 septembrie 2003, a admis acțiunea formulată de reclamanta A.A.

A constatat refuzul nejustificat al pârâtei de a soluționa cererea reclamantei. A obligat pârâta să acorde reclamantei, personal și în calitate de reprezentantă minoră, ajutorul rambursabil pentru refugiați, pe o perioadă de 6 luni, conform art. 23 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 102/2000. Pentru a hotărî astfel, prima instanță că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 23 alin. (3) și (4) din O.G. nr. 102/2000, în sensul că persoanele care au obținut statutul de refugiat, beneficiază de ajutor rambursabil pe o durată de 6 luni, iar întârzierea depunerii cererilor a fost justificată, deoarece reclamanta la data obținerii statutului de refugiat, nu se afla pe teritoriul României. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea, verificând în prealabil competența de soluționare a acestui litigiu, de către instanțele de contencios administrativ, constată următoarele: Obiectul prezentei acțiuni îl constituie ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate, în temeiul art. 23 alin. (3) din O.G. nr. 102/2000. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (3) din O.G. nr. 102/2000, în cazul hotărârilor privind una din formele de protecție reglementate de O.G. nr. 102/2000, străinul poate face plângere în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță. Normele procedurale reglementate prin art. 20 alin. (3) din O.G. nr. 102/2000, trimit la judecătorie, plângerile împotriva hotărârilor de respingere a statutului de refugiat.

Ca atare, în temeiul acestor dispoziții și cum cererea formulată privește ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) din O.G. nr. 102/2000, instanța competentă să soluționeze pricina, este judecătoria. Astfel, cererea urmează să fie analizată de Judecătoria sectorului 1 București, motiv pentru care se va trimite, spre competentă soluționare, dosarul, la această instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie împotriva sentinței civile nr. 1322 din 11 septembrie 2003, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Judecătoriei sectorului 1 București. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2005.