ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7344/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7344/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
data de 20 noiembrie 2003, reclamantul N.Ș. a chemat în judecată Ministerul
Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, solicitând obligarea acestuia, de a
răspunde sesizărilor sale depuse la datele de 25 august, 15 septembrie, 17
octombrie, 10 noiembrie 2003, cu 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere în
executarea sentinței.
În motivarea acțiunii, s-a
arătat că pârâtul refuză a-i comunica un rezultat la cele patru sesizări prin
care încunoștiința ministerul, cu privire la refuzul Casei Naționale de Pensii
și a Casei Locale de Pensii a sectorului 2 București, de a emite o decizie de
pensionare.
Prin sentința civilă nr. 151/2004
a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că pârâtul și-a respectat obligația
legală privitoare la sesizările primite, deoarece le-a trimis Casei Naționale
de Pensii, pentru verificare și luare de măsuri, iar Casa Națională de Pensii a
răspuns petentului, conform adresei nr. 6147/AM din 5 ianuarie 2004.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs în termen, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
În motivarea recursului s-a
arătat în esență că instanța de fond a aplicat greșit legea, a
interpretat greșit legea și nu a
sesizat că pârâtul nu a obligat Casa de Pensii, să se conformeze dispozițiilor art.
80 și 194 din Legea nr. 19/2000.
Verificând cauza, în funcție
de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304
1
C. proc.
civ., Curtea constată că recursul este fondat.
Petițiilor din datele de 25
august, 15 septembrie, 17 octombrie și 10 noiembrie 2003, intimatul nu le-a dat
răspuns, astfel încât acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (2)
din Legea nr. 29/1990.
Este real faptul că în ce
privește pensiile, competența aparține Casei Naționale de Pensii și Alte
Drepturi de Asigurări Sociale, însă recurentul a formulat petițiile, sesizând
ministerul, de nerezolvarea problemei sale referitoare la pensie.
Potrivit art. 1 alin. (1)
din Statutul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale,
aceasta funcționează sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale
și Familiei, astfel încât ministerul avea obligația de a verifica cele sesizate
de petent și în situația în care se adevereau, să dispună luarea măsurilor
necesare, de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări
Sociale, în conformitate cu Legea nr. 19/2000.
Neprocedând astfel, pârâtul
a desconsiderat dreptul de petiționare al recurentului și de asemenea, a
încălcat dispozițiile art. 5 din O.G. nr. 27/2002, modificată care prevăd că
„pentru soluționarea legală a petițiilor ce le sunt adresate, conducătorii
autorităților publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiză
detaliată a tuturor aspectelor sesizate”.
În cauză nu au fost
aplicabile dispozițiile art. 6
1
din ordonanță, deoarece petițiile nu
au fost greșit îndreptate.
Pentru considerentele expuse,
recursul va fi admis, sentința se va modifica și primul capăt din acțiune se va
admite.
Referitor la cererea de
acordare a daunelor de întârziere în executarea hotărârii, aceasta va fi
respinsă, ca neavând temei legal.
Art. 16 alin. (2) teza a II-a
din Legea nr. 29/1990, este singurul text din legea contenciosului
administrativ care prevede daune de întârziere. Prevederea legală menționează
însă, că acestea se acordă la cererea ulterioară a petentului, în situația în
care pârâtul nu îndeplinește în termenul legal, obligația stabilită de
instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de N.Ș.,
împotriva sentinței civile nr. 151 din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată și
în fond, admite în parte acțiunea formulată de reclamantul N.Ș.
Obligă pârâtul, să răspundă
reclamantului, la sesizările din datele de: 25 august 2003, 15 septembrie 2003,
17 octombrie 2003, 10 noiembrie 2003 și să ia măsurile necesare pentru
rezolvarea pe fond a petițiilor reclamantului, de către Casa Națională de
Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Respinge capătul de cerere
privind daunele de întârziere.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 octombrie 2004.