ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6689/2004

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

La data de 7 octombrie 2003 s-a

înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești cererea de revizuire formulată de

R.N. în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 1774

din 23 septembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

În motivarea cererii de revizuire se

arată că decizia civilă nr. 1474 din 23 septembrie 2003 este într-o evidentă

contradicție cu sentința civilă nr. 4839 din 27 decembrie 1979 și sentința nr.

8618 din 23 septembrie 2002 a Judecătoriei Buzău, ambele definitive, instanța

de recurs neținând seama de puterea lucrului judecat.

Cererea de revizuire este nefondată și

urmează a fi respinsă pentru considerentele ce vor urma.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin

neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când

evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice definitive, date de

instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322

pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în

vedere situația în care prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, se încalcă

cele definitiv stabilite printr-o hotărâre definitivă.

Din modul de redactare al textului

rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de

existența a două litigii, a triplei identități de părți, obiect și cauză, iar

în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii lucrului judecat sau

dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi format obiect de dezbatere.

Cerințele prevăzute de lege nu sunt îndeplinite

în cauză întrucât între decizia nr. 1774 din 23 septembrie 2003 (prin care s-a

respins ca nefondat recursul declarat de revizuientă împotriva deciziei nr. 501

din 9 iulie 2003 a Tribunalului Buzău și a încheierii de admitere în principiu

din 26 martie 2003 a Judecătoriei Buzău) și sentința nr. 8618/2002 a

Judecătoriei Buzău (prin care a fost respinsă acțiunea în evacuare formulată de

intimații R.C. și R.L. împotriva revizuientei și a fostului său soț R.G.) nu

există contrarietate, nefiind întrunite elementele autorității de lucru

judecat, în înțelesul art. 1201 C. civ.

De altfel, revizuienta a mai invocat

argumentul referitor la o așa zisă autoritate de lucru judecat și în recursul

declarat împotriva deciziei nr. 501 din 9 iulie 2003 a Tribunalului Buzău și a

încheierii de admitere în principiu din 26 martie 2003 și soluționat prin

decizia nr. 1774 din 23 septembrie 2003 a cărei revizuire se solicită, instanța

de recurs analizând acest aspect în considerentele hotărârii și apreciind că nu

există autoritate de lucru judecat.

Ținând seama de considerentele expuse

anterior și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 322 pct.

7 C. proc. civ., cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

cererea de revizuire formulată de R.N. împotriva deciziei nr. 1774 din 23

septembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 noiembrie 2004.