ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2005

HOTĂRÂRE
21.01.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului în anulare

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Judecătoria sectorului 4

București, prin sentința penală nr. 2648 din 29 octombrie 2003, a condamnat,

printre alții, pe inculpatul C.G. la 4 pedepse de câte 7 ani închisoare și 5

ani interzicerea unor drepturi pentru 4 infracțiuni de falsificare de monede

sau de alte valori, prevăzute de art. 282 alin. (1) (două fapte) și art. 282

alin. (2) (două fapte), fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a)

În temeiul art. 83 C. pen.,

a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare,

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a

Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie

1997 a Curții de Apel București, pe care a adăugat-o la pedepsele aplicate în

cauză, inculpatul urmând să execute, în final, 8 ani închisoare.

Totodată, în baza art. 282

alin. (2), raportat la art. 284, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., l-a

condamnat la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi pentru

infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori străine.

În temeiul art. 26, raportat

la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, l-a

condamnat la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca

acesta să execute, în final, pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 5

ani interzicerea unor drepturi.

În sfârșit, în temeiul art.

88 alin. (1) C. pen., a scăzut din pedeapsă perioada executată de la 30

ianuarie la 2 februarie 1995 și de la 29 noiembrie 2002, la 29 octombrie 2003.

S-a reținut că, în perioada

1999 – 2000, inculpatul C.G. împreună cu coinculpatul L.G., G.N., O.N. și D.L.,

condamnați în cauză, au falsificat și deținut, în vederea punerii în

circulație, bancnote de 100.000 lei și cupoane agricole din emisiunea anului

1999.

Totodată, la 3 octombrie

2002, inculpatul C.G. a fost depistat de către lucrătorii de poliție, deținând

în vederea punerii în circulație, cinci bancnote contrafăcute, a câte 100

dolari americani.

Tribunalul București, prin

decizia nr. 352 din 11 martie 2004, a admis, printre altele, apelul declarat de

inculpat și l-a condamnat la două pedepse a câte 6 ani închisoare și 4 ani

interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunile de falsificare de monede sau

de alte valori, prevăzute de art. 282 alin. (1) și art. 282 alin. (2), ambele

cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) din același cod.

În temeiul art. 282 alin.

(2), raportat la art. 284, cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C.

pen., l-a condamnat la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi,

iar în temeiul art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 37

lit. a) și art. 75 lit. a) l-a condamnat la un an închisoare.

În baza art. 83 din același

cod, a revocat pe lângă fiecare din pedepsele aplicate în cauză, suspendarea

condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, stabilită inculpatului

prin sentința penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului București

(definitivă prin decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curții de Apel

București) și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedepsele din

prezenta cauză.

În temeiul art. 33 lit. a),

art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., a contopit pedepsele aplicate,

urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa cea mai grea, de 7 ani

închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi.

Totodată, a menținut starea

de arest și a scăzut timpul arestării preventive de la 30 ianuarie la 2

februarie 1995 și de la 29 noiembrie 2002 la 25 februarie 2004.

Curtea de Apel București,

prin decizia penală nr. 1108 din 11 iunie 2004, a admis recursul declarat de

procuror, a casat decizia instanței de apel și a menținut hotărârea instanței

de fond.

Totodată, a respins

recursurile declarate de inculpați.

Considerând că hotărârile

Judecătoriei sectorului 4 București, Tribunalului București și Curții de Apel

București au fost pronunțate cu încălcarea legii, procurorul general a declarat

recurs în anulare, solicitând casarea acestora, întrucât instanțele au revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei anterioare de un an închisoare,

aplicată inculpatului C.G., contrar prevederilor art. 83 alin. (2) C. pen.

Recursul în anulare este

fondat.

Potrivit art. 83 alin. (1)

nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după

expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând

executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată

pentru noua infracțiune.

Totodată, conform alin. (2)

al aceluiași text de lege, revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă

infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de

încercare.

Din copia fișei de

antecedente penale și sentinței penale nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului

București, definitivă, prin decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curții

de Apel București rezultă că, anterior, inculpatul C.G. a fost condamnat la un

an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

încercare de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante,

prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.

Din actele și lucrările

dosarului rezultă că inculpatul C.G. a săvârșit infracțiunile de falsificare de

monede sau de alte valori, în perioada 1999 – 2000, deci în cursul termenului

de încercare de 3 ani, stabilit prin sentința penală nr. 117 din 20 iunie 1996

a Tribunalului București (definitivă prin decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie

1997 a Curții de Apel București) și, care se împlinea la 16 ianuarie 2001.

Pe de altă parte, din

procesul-verbal din dosarul de urmărire penală (vol. I), rezultă că la 5 august

2002 organele de poliție s-au sesizat din oficiu că inculpatul C.G. desfășoară

activități de contrafacere de monedă străină și românească, precum și de punere

în circulație a acesteia, iar ulterior s-au efectuat percheziții domiciliare.

Prin urmare, infracțiunile

săvârșite de inculpatul C.G. au fost descoperite ulterior împlinirii termenului

de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei, instanțele de

judecată în mod greșit au dispus revocarea suspendării condiționate a

executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 117

din 20 iunie 1996 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.

5 din 16 ianuarie 1997 a Curții de Apel București.

Ca atare, prin încălcarea

prevederilor art. 83 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus ca inculpatul să

execute mai mult cu un an închisoare.

Pentru considerentele expuse

mai sus, Curtea va admite recursul în anulare și va casa hotărârile atacate în

sensul celor ce urmează.

Admite

recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 2648 din 29

octombrie 2003 a Judecătoriei sector 4 București, deciziei penale nr. 352 din

11 martie 2004 a Tribunalului București și deciziei penale nr. 1108 din 11

iunie 2004 a Curții de Apel București, privind pe inculpatul C.G.

Casează hotărârile atacate

numai cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 83 C. pen., față de

pedeapsa de un an închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 117 din 20

iunie 1996 a Tribunalului București, dispoziție pe care o înlătură.

Inculpatul C.G. va executa 7

ani de închisoare.

Anulează vechiul mandat de

executare urmând a se emite un nou mandat de executare, în baza prezentei

hotărâri.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 ianuarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-01-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 455/2003
. pen. (faptă comisă în perioada 22 noiembrie 1995 - august 1996), la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 combinat cu art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen.
ÎCCJ 2003-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5966/2003
. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a valorilor falsificate, prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare. A aplicat inculpatului ped
ÎCCJ 2004-11-15
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 295/2004
6 luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., la 3 ani închisoare și interzicerea timp de 2 ani a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) și b) C. pen.
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1260/2013
Asupra recursurilor de față; În baza actelor si lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 677 din 03 octombrie 2012, Tribunalul București, secția a ll-a penală, a hotărât următoarele: 1. În baza art. 334 C. proc. p
ÎCCJ 2005-10-10
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 244/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 330 din 13 august 1998, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul P.R., la: - 2 ani închisoare pentru săvârșirea
Sursă