ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2013/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 319/2004,

Curtea de Apel Bacău a respins acțiunea formulată de reclamantul B.B.,

împotriva pârâtei Comisia Superioară de Expertiză Medicală pentru Persoanele cu

Handicap din cadrul A.N.P.H. București, având ca obiect, schimbarea gradului de

handicap, din gradul II, în gradul I de invaliditate.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut că față de diagnosticul pe care îl prezintă

reclamantul și față de criteriile în baza cărora se stabilește gradul de handicap,

prevăzute prin Ordinul nr. 726/2002, încadrarea făcută de către pârâtă, este

corectă.

Împotriva acestei sentințe,

în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs,

reclamantul B.B., recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea

sentinței și admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului au

fost aduse următoarele critici sentinței pronunțată de către Curtea de Apel

Bacău.

Boala de care suferă

recurentul, a evoluat în timp, agravând starea sănătății, până la nevoia

amputării parțiale a piciorului drept, astfel încât, față de încadrarea

inițială în grad de handicap, se impune o reexaminare a situației sale

medicale.

Pe de altă parte, în raport cu

aceeași stare a sănătății sale, de boală netratabilă de care suferă, respectiv

arterită, încadrarea în grad de handicap se face potrivit prevederilor Legii nr.

145/1997, ale cărei dispoziții instituie în art. 44 lit. a) și art. 45 lit. a),

încadrarea acestei boli în gradul I de handicap.

Examinând recursul

reclamantului, prin prisma criticilor formulate, se constată că acesta este

nefondat.

Astfel, din actele și

lucrările dosarului, rezultă că în anul 2004, reclamantul s-a prezentat la Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, Neamț care, după

examinare, a dispus încadrarea acestuia în gradul II de handicap accentuat,

pentru diagnosticul: amputație 1/3 coapsă dreaptă inferioară pentru

arteriopatie obliterantă și emite certificat de handicap cu valabilitate

„permanent”.

Împotriva modului de

încadrare menționat, s-a formulat contestație la Comisia Superioară de Expertiză, care a fost, însă, respinsă prin decizia nr. 2912 din 31 mai

2004, decizie menținută prin sentința Curții de Apel Bacău care a respins

cererea reclamantului, de anulare a sa și de schimbare a gradului de handicap.

Sentința instanței de fond

este legală și temeinică, întrucât criteriile de încadrare al persoanelor cu

handicap într-un grad sau altul, nu sunt lăsate în competența instanței de

judecată. Această încadrare se face de către Comisiile medicale specializate

conform criteriilor stabilite prin Legea nr. 519/2002, coroborat cu Ordinul

ministrului sănătății și familiei nr. 726/2002.

Legea anterioară invocată de

recurent, respectiv Legea nr. 145/1997, nu-i este aplicabilă față de data

solicitării examinării și încadrării într-un grad de handicap.

Ceea ce incumbă instanței,

este dreptul de a verifica, la cererea persoanei interesate, dacă organismele

medicale specializate, au respectat acele criterii prevăzute de legea în

vigoare, cu ocazia încadrării în grad de handicap.

În speță, în condițiile

inexistenței unor probe medicale hotărâtoare și relevante pe baza cărora,

instanța să poată eventual concluziona, în sensul că în raport cu afecțiunile

de care suferă reclamantul, încadrarea făcută de către Comisia Medicală

Județeană, menținută de Comisia Superioară, este greșită, se va constata că

instanța de fond nu avea temeiul de fapt și de drept pentru a schimba decizia

dată de această Comisie Superioară de Expertiză Medicală.

Nefiind îndeplinite nici

unul din motivele de modificare a sentinței prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., urmează ca în baza art. 312 C. proc. civ., recursul să fie respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de B.B. împotriva sentinței civile nr. 319 din 26 octombrie 2004 a Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2005.