ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4587/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 164 din 1

martie 2004, Tribunalul Timiș a condamnat pe inculpatul B.A. la câte trei

pedepse de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea a trei infracțiuni prevăzute de

art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și art. 2

1

lit. a) și b) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 71 – art. 64 C. pen., urmând să

execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a

arestării preventive, de la 11 decembrie 2003, la zi.

În baza art. 116 C. pen., i s-a

interzis inculpatului dreptul de a se afla în municipiul Timișoara, pe o durată

de 5 ani.

În esență, s-au reținut următoarele:

În seara zilei de 11 decembrie 2003,

prin amenințare cu un cuțit, inculpatul B.A., împreună cu fratele său,

coinculpatul B.D., au deposedat, într-un compartiment dintr-un tren, pe părțile

vătămate P.S., R.L. și G.I., de gecile cu care erau îmbrăcate.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 117/ A din 1 aprilie 2004, a respins apelul inculpatului.

Totodată, a menținut arestarea

preventivă a inculpatului, durata arestării preventive, de la 1 martie 2004, la

zi.

Prin recursul declarat, inculpatul a

solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul inculpatului nu este

fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor

săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat

tâlhăriile (prin amenințarea, cu un cuțit, a părților vătămate, care se aflau într-un

tren, urmată de deposedarea acestora, de hainele cu care erau îmbrăcate),

precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului (recidivist),

rezultă că instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei,

în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se

impune reducerea acesteia.

Nemaifiind nici alte temeiuri de

casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul

inculpatului B.A. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul B.A. împotriva deciziei nr. 117/ A din 1 aprilie 2004  a Curții de

Apel Timișoara, ca nefondat.

Compută din pedeapsa aplicată durata

reținerii și arestării preventive de la 11 decembrie 2003, la zi.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 septembrie 2004.