ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1900/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 28 iulie 1999, cu modificările ulterioare, reclamanta SC L.I.C. SRL București a chemat în judecată pârâta B.R. SA București, pentru obligarea la plata 184.561.118 lei, dobânzi la vedere, practicate pe perioada 1 martie 1993-13 noiembrie 2002, asupra debitului de 136.035.602 lei, reținut nejustificat. Tribunalul București, secția comercială, prin sentința civilă nr. 5846 din 25 noiembrie 1999, a respins cererea, ca nefondată. Apelul reclamantei, împotriva sentinței menționate a fost admis de Curtea de Apel București, secția VI comercială, prin decizia nr. 16 A din 26 martie 2003, hotărârea instanței de fond fiind schimbată în tot, în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei la plata sumei de 184.561.118 lei, despăgubiri, cu 18.455.000 lei, cheltuieli de judecată.

În pronunțarea acestei hotărâri, instanța a reținut ca întemeiate pretențiile reclamantei, privind daune echivalente cu dobânzile la vedere, aferente depozitului constituit la banca pârâtă și a cărui restituire a fost refuzată fără temei. Împotriva acestei decizii, pârâta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât: - greșit a fost obligată la plata dobânzilor la vedere, pentru depozitul constituit de reclamantă, întrucât suma depusă constituia aportul asociaților la capitalul social, care nu este purtător de dobânzi; - reclamanta nu a probat că a solicitat transformarea contului de capital social al societății, într-un cont operațional de cont curent; - acordarea dobânzilor nu a fost motivată, ci s-a făcut referire la decizia Curții de Apel Cluj nr. 63/1997, privind alt dosar de restituire a depozitului.

Recursul este nefondat. Acțiunea reclamantei privește obligarea organului bancar la plata de dobânzi pentru întârzierea restituirii la cerere a sumei de 136.035.602 lei, depusă în depozit, în temeiul contractului de depozit la vedere, constituit în 1992. Cererea de restituire a depozitului în suma sus arătată a făcut obiectul altei acțiuni, soluționată irevocabil, prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3342 din 2 decembrie 1999, prin care s-au confirmat hotărârile pronunțate în fond și apel, de obligare a B.R. SA, pârâtă și, în acel dosar, de restituire a sumei de 136.035.602 lei. Reclamanta, titulara depozitului, nu a formulat în acel dosar cerere pentru plata de dobânzi, această pretenție formând obiectul acțiunii de față.

Instanța de apel a reținut întemeiat cererea reclamantei, privind plata de dobânzi la vedere, pârâta făcându-se culpabilă de întârzierea în onorarea cererii deponentei, pentru restituirea sumei din depozitul bancar la vedere, de 136.035.602 lei. Susținerile recurentei, în sensul că depozitul a fost constituit pentru aportul asociaților la capitalul social al titularei de cont, și că acesta nu este purtător de dobânzi, sunt de respins. Suma constituită în depozit în 1992 a reprezentat, în adevăr, la acea dată, aportul asociaților reclamantei la capitalul social dar, odată ce s-a constituit societatea comercială, la 5 octombrie 1992, înmatriculată la registrul comerțului, natura depozitului s-a schimbat pentru titulară, în cont de disponibil depozit bancar, așa cum se reține și prin decizia Curții Supreme de Justiție sus menționată, privind acțiunea distinctă de restituire a depozitului.

De altfel, prevederile art. 68 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora aporturile asociaților la capitalul social nu este purtător de dobânzi, se aplică în raporturile de asociere, între societatea comercială și asociații acesteia și, nicidecum, nu privește un contract de cont de depozit, încheiat de societatea comercială și organul bancar, în temeiul căruia sumele aflate în depozit sunt purtătoare de dobânzi, conform art. 19 din Legea nr. 33/1991. Față de cele sus reținute, sunt fără temei și celelalte critici ale recurentei, privind nemotivarea acordării dobânzilor și neprobarea transformării naturii contului, respectiv, într-un cont operațional de cont curent. Hotărârea atacată fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de B.C. SA București, împotriva deciziei nr. 16 A din 26 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a VI a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 1 iunie 2004.