ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1596/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1596/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Secția comercială a Tribunalului
București, prin sentința civilă nr. 2325 din 13 aprilie 2000, a admis acțiunea
reclamantei, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor
Statului, fost Fondul Proprietății de Stat, cu sediul în București, și a
obligat pârâta SC I.M. SA, cu sediul în București, la plata sumei de 33.505.814
lei, reprezentând dividende datorate pentru exercițiul financiar al anului 1997,
precum și a sumei de 18.452.486 lei, reprezentând dobânzi comerciale.
Apelul declarat de pârâtă, împotriva
acestei sentințe, a fost admis prin decizia civilă nr. 2510 din 22 septembrie
2000 a secției comerciale a Curții de Apel București, sentința fiind schimbată
în parte, în sensul înlăturării obligării pârâtei la plata sumei de 18.452.486
lei cu titlul de dobânzi comerciale și obligării reclamantei la plata sumei de
1.911.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivarea deciziei s-a reținut că dividendele reprezintă
drepturi ce decurg din aportul la capitalul social și, întrucât acesta nu este
purtător de dobânzi, conform art. 68 din Legea nr. 31/1998, nici dividendele nu
sunt purtătoare de dobânzi.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,
constând în aceea că pârâta a fost absolvită nejustificat de plata dobânzilor,
atâta timp cât datoria comercială a acesteia produce dobândă de drept, conform art.
43 C. com.
Critica este întemeiată.
Obligația de plată a dividendelor
cuvenite reclamantei are un caracter comercial, potrivit prezumției de
comercialitate instituită de art. 4 C. com.
Ca atare, în cazul neexecutării
acestei obligații sau a executării ei cu întârziere, este aplicabil art. 43 C.
com., dobânda pretinsă de reclamantă fiind justificată, interpretarea dată de
instanța de apel schimbând natura juridică a obligației.
Pentru aceste considerente, recursul
reclamantei urmează a fi admis, conform art. 312 C. proc. civ., modificându-se
decizia recurată și respingându-se apelul declarat de pârâtă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de
reclamanta A.P.A.P.S. București împotriva deciziei nr. 2510 din 22 septembrie
2000 a Curții de Apel București, secția comercială, modifică decizia atacată,
în sensul că respinge apelul pârâtei SC I.M. SA București, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 14 martie 2003.