ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4777/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4777/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 24
martie 2000 la Tribunalul București, F.P.S. a chemat în judecată pârâta SC R.
SA București, solicitând obligarea acesteia la 288.882.368 lei, din care
186.255.689 lei dividende pentru exercițiul financiar și 102.626.679 lei daune
interese moratorii calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la
depozite constituite de persoane juridice, pe termen de un an.
Prin sentința civilă nr. 3283,
pronunțată de secția comercială a Tribunalului București, acțiunea
reclamantului a fost admisă, pârâta fiind obligată la plata sumelor pretinse de
reclamantă cu titlu de dividende și daune interese moratorii.
Apelul pârâtei a fost admis de
Curtea de Apel București, secția comercială, prin decizia nr. 2642 din 28
septembrie 2000, hotărârea instanței de fond fiind schimbată în parte, în
sensul respingerii cererii pentru daune în sumă de 102.626.679 lei, cu
menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
S-a reținut, în pronunțarea acestei
hotărâri că reclamanta nu este îndreptățită la plata de dobânzi, plata
dividendelor fiind obligație bugetară.
Curtea Supremă de Justiție, secția comercială,
prin decizia nr. 2451 din 4 aprilie 2002 a admis recursul reclamantei A.P.A.P.S.,
hotărârea atacată fiind casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a reținut, în esență, că
raporturile dintre părți au natură comercială, astfel că, pentru plata cu
întârziere a dividendelor, reclamanta acționară este îndreptățită la plata
dobânzilor, conform art. 43 C. com.
În rejudecare, după casare, Curtea
de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 18 din 2 aprilie
2003 a respins apelul pârâtei, împotriva sentinței nr. 3283 din 22 mai 2000.
S-a reținut, în pronunțarea acestei
hotărâri că, pentru întârzierea în plata dividendelor, reclamanta, în temeiul art.
43 C. com. este îndreptățită la plata dobânzilor practicate de B.R.D. unde are
cont deschis.
Împotriva acestei ultime hotărâri,
pârâta a declarat recurs, susținând că nelegal s-au admis dobânzile calculate
la depozite persoane juridice pe termen de un an.
Recursul este întemeiat.
Cererea pentru 102.626.679 lei,
daune interese moratorii calculare la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D.
la depozite constituite pentru persoane juridice pe termen de un an, au cuprins
dobânzi între 41 % și 55 %, conform adresei B.R.D. din 8 februarie 1999.
Reclamanta, pentru întârzierea în
plata dividendelor era îndreptățită la dobânzile la vedere, practicate de
bancă. Dobânzile la depozite se aplică în cazul existenței unor contracte în
acest sens.
În cursul soluționării recursului,
Înalta Curte, prin adresa din 22 martie 2005, a pus în vedere intimatei A.V.A.S.
să depună calculul dobânzilor la vedere, privind întârzierea în plata
dividendelor. Cererea a fost reînoită cu adresa din 21 iunie 2005.
În ședința de judecată din 21 iunie
2005, intimata a depus calculul daunelor datorate de SC R. SA pentru
întârzierea în plata dividendelor, ce însumează 31.306.493 lei.
Se reține că, intimata reclamantă nu
a făcut dovada că dobânzile aplicate în calculul depus, reprezintă dobânzi la
vedere aplicate de bancă, astfel că cererea pentru daune nefiind dovedită,
urmează a fi respinsă.
Ca urmare, recursul se reține ca
întemeiat, decizia atacată se va modifica în sensul admiterii apelului pârâtei,
împotriva sentinței nr. 3282 din 22 mai 2000 a Tribunalului București, care va
fi schimbată în parte în sensul înlăturării capătului de cerere privind
obligarea pârâtei SC R. SA București la plata sumei de 102.626.979 lei, daune.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
SC R. SA București, împotriva deciziei nr. 18/ A din 22 aprilie 2003 a Curții
de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o modifică.
Admite apelul declarat de pârâtă
împotriva sentinței nr. 3282 din 22 mai 2000 a Tribunalului București, pe care
o schimbă în parte în sensul că înlătură obligarea pârâtei la daune în sumă de
102.626.979 lei.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 18 octombrie 2005.