ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1161/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 21 decembrie 2000, reclamanta Fondul

proprietății de Stat București, în prezent Autoritatea pentru Privatizare și

Administrarea Participațiilor Statului București, a chemat în judecată pe

pârâta S.C. M. S.A. Galați pentru a fi obligată la plata sumei de 41.226.758 lei,

reprezentând daune moratorii pentru întârzierea în plata dividendelor pe anul

1997.

Prin sentința civilă nr. 165 din 23 ianuarie 2001,

Tribunalul Galați a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată.

Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 589

din 24 august 2001, a respins apelul reclamantei ca nefondat.

Împotriva acestei soluții, reclamanta a declarat

recurs solicitând, în esență, admiterea acțiunii sale și obligarea pârâtei la

plata sumei de 41.266.758 lei daune interese moratorii, calculate pentru

întârzierea în plata dividendelor cuvenite pentru anul financiar 1997.

În legătură cu recursul de față, se rețin

următoarele:

Reclamanta și-a întemeiat pretențiile, privind

dobânzile în discuție, pe art. 43 C. com. care prevede că „datoriile comerciale

lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin

exigibile".

În raport de aceste prevederi legale, în cazul

neplății unor datorii comerciale lichide și exigibile, comerciantul debitor

datorează de drept dobânzi.

Cum dividendele sunt datorate la sfârșitul anului

contabil, calculate pe baza bilanțului anual, când sunt exigibile, reclamanta

era în drept să le pretindă, potrivit art. 43 C. com.

Având în vedere că dobânzile pretinse se refereau la

anul 1997, reclamanta putea pretinde numai dobânzile acordate de organul bancar

pentru sumele existente în contul curent, și anume dobânda la vedere practicată

de banca ce o deservește.

În speță, se constată că reclamanta nici nu a pretins

această dobândă.

Pe de altă parte, trebuie reținut că pârâta nu

datorează daunele interese moratorii solicitate și pentru faptul că reclamanta

și-a vândut acțiunile la 22 septembrie 2000, iar în oferta de vânzare s-a

menționat că nu are datorii neachitate față de Fondul proprietății de Stat

București, ceea ce înseamnă că reclamanta a și renunțat, la data vânzării, la

eventualele pretenții față de cumpărătoarea pachetului majoritar, așa cum

corect s-a reținut și prin hotărârea ce se atacă.

În consecință, recursul reclamantei se privește ca

nefondat față de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru

Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului București, împotriva

deciziei nr. 589 din 24 august 2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială

și contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie

2003.