ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3907/2003

Asupra recursului

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

București, secția comercială, la data de 26 martie 2001, reclamanta B.I.L. a

chemat în judecată pe pârâta S.C. V. S.A., solicitând obligarea acesteia la

plata sumei de 40.729.530 lei, din care 16.196.634 lei cu titlu de dividende

neachitate pentru exercițiul financiar al anului 1997 și 24.532.896 lei cu

titlu de dobândă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2939 din 13 aprilie

2001 pronunțată în dosarul nr. 3217/2001, Tribunalul București, secția comercială,

a admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta la plata sumelor

solicitate prin acțiune.

În pronunțarea acestei sentințe, instanța a

reținut că reclamanta, în calitate de acționar, este îndreptățită la plata

dividendelor pentru anul 1997, precum și la plata dobânzilor, conform art. 43

C. com.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat

apel, susținând că greșit a fost obligată la dobânzi, întrucât Adunarea

Generală nu a stabilit un termen pentru plata dividendelor și nici cuantumul

acestora.

Curtea de Apel București, secția a VI-a

comercială, prin decizia nr. 1431 din 30 noiembrie 2001 a admis apelul și a

schimbat în parte hotărârea atacată în sensul că a înlăturat obligarea pârâtei

la plata sumei de 24.532.896 lei dobânzi, cu cheltuielile de judecată aferente.

În pronunțarea acestei hotărâri, instanța a

reținut că aportul acționarilor la capitalul social nu este purtător de

dobânzi, conform art. 68 din Legea nr. 31/1990, astfel că, nici dividendele,

care derivă din participarea la capitalul social, nu sunt purtătoare de

dobânzi.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat

recurs în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., susținând că greșit i s-a

respins capătul de cerere privind plata dobânzilor aferente dividendelor,

întrucât pretențiile au natură comercială, iar invocarea art. 68 din Legea nr.

31/1990, este fără temei.

Recursul este întemeiat și urmează să fie admis

pentru următoarele motive:

Aplicarea de către instanța de apel a art. 68

din Legea nr. 31/1990, în respingerea capătului de cerere privind dividendele

este criticabilă, întrucât această dispoziție legală se referă la aportul

asociaților unei societăți comerciale.

Potrivit prevederilor art. 67 din Legea nr.

31/1990, dividendele sunt beneficii, rezultate din activitatea societății și se

împart proporțional cu cota de participare la capitalul social.

Dreptul la dividende este un drept social,

fundamental al oricărui acționar, iar, din momentul stabilirii dividendelor de

către AGA, acționarul dobândește un drept de creanță împotriva societății care

are natură comercială, astfel că întârzierea plății este sancționată cu plata

de dobânzi, în temeiul art. 43 C. com.

Ca urmare, recursul va fi admis, decizia

instanței de apel va fi modificată în sensul respingerii apelului pârâtei și

menținerii sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.

În temeiul art. 274 C. proc. civ., intimata

pârâtă urmează să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de

1.575.000 lei, reprezentând taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanta B.I.L. Nicosia împotriva deciziei nr. 1431 din 30 noiembrie 2001 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Modifică decizia atacată în sensul că respinge

apelul pârâtei S.C. V. S.A. București împotriva sentinței nr. 2939 din 13

aprilie 2001 a Tribunalului București, secția comercială.

Obligă pe intimata pârâtă S.C. V. S.A. București

la 1.575.000 lei cheltuieli de judecată către recurenta reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 14 octombrie 2003.