ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6814/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6814/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanții V.Ș., B.S. și V.G. au
chemat în judecată pe pârâții F.Ș. și F.I. și au solicitat: anularea
certificatului de moștenitor nr. 28/2002, anularea contractului de donație
autentificat sub nr. 944/2002 constatând nulitatea lor absolută; anularea
înscrierii prin radiere a garajului nr. 3, situat în Târgu-Mureș, C.F.
colectivă 42208 Târgu-Mureș și 42208/6/III Târgu-Mureș nr. top 3707/G/III.
Reclamanții arată că între părți a
intervenit un contract de schimb de proprietăți autentificat în anul 1981 și că
au intrat astfel și în posesia garajului, pe care l-au folosit netulburat timp
de 20 de ani.
Au fost surprinși de o acțiune în
evacuare a pârâtului F.Ș. junior din garajul ce a făcut obiectul schimbului de
proprietăți.
Judecătoria Târgu-Mureș, prin sentința
civilă nr. 5743 din 18 noiembrie 2003 a admis excepția lipsei calității
procesuale active invocate de pârâți și a respins acțiunea formulată de
reclamanți; a fost respinsă excepția prescripției achizitive invocată de
reclamanți.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin
decizia civilă nr. 155/A din 11 martie 2004, a admis apelul declarat de
reclamanți, a schimbat în tot sentința tribunalului, a respins excepția lipsei
calității procesuale active și a admis acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de apel a reținut că reclamanții, care în anul 1981 au obținut dreptul
de proprietate asupra construcției, identificată în contractul nr. 1690 din 31
decembrie 1979, și asupra garajului pe care îl folosesc de 22 ani, au calitate
procesuală. Intenția comună a părților cu privire la garaj, neidentificat în
contractul de schimb, este evidentă, pentru că pârâții la momentul întocmirii
actului de vânzare-cumpărare nu posedau autoturism. Aceștia s-au mutat în alt
cartier, și au acceptat ca reclamanții să folosească garajul și să achite
taxele și impozitele. Se mai reține, că pârâții au recurs la artificiul cu
certificatul de moștenitor doar peste 22 ani.
Împotriva acestei decizii pârâții au
declarat prezentul recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 4, 6,
7, 8, 9 și 11 C. proc. civ.
Se susține, în esență, că instanța
de apel a interpretat greșit clauzele contractului de schimb de proprietăți,
coroborate cu contractul de construire, schimbându-i înțelesul acestuia, cu
atât mai mult cu cât în acest ultim contract este menționat și garajul. Susțin
recurenții, că interpretarea contractului de schimb nu a fost făcută cu
respectarea dispozițiilor înscrise în art. 983 C. civ., că hotărârea atacată
cuprinde motive contradictorii, străine de natura cauzei și simple aprecieri
ale instanței și că reclamanții nu au făcut dovada dreptului lor de proprietate
asupra garajului, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 115/1938.
Se mai susține că, deși o hotărârea
judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format
convingerea instanței, hotărârea instanței de apel nu este motivată cu privire
la anularea certificatului de moștenitor și a contractului de donație.
Recursul va fi admis, pentru
considerentele ce urmează:
Soluționând cauza în limitele
investirii, instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, precum și
excepția invocată de aceștia, privind dobândirea imobilului (garaj) prin
uzucapiune și a admis excepția invocată de pârâți privind lipsa calității
procesuale a reclamanților.
Instanța de apel, schimbând în tot
sentința pronunțată de instanța de fond, a respins excepția lipsei calității
procesuale active și a admis acțiunea formulată de reclamanți, fără ca în
dispozitivul hotărârii să se arate care este soluția în fiecare din cele trei
capete de cerere, deși dispozitivul hotărârii judecătorești trebuie să aibă un
conținut cât mai complet, prin rezolvarea în concret a cererilor părților.
Deoarece în finalul considerentelor
hotărârii se arată în ce sens se va admite acțiunea, se deduce că au fost
admise toate capetele de cerere, însă considerentele nu cuprind motivele pentru
care s-au înlăturat susținerile și argumentele pârâților apelanți formulate
prin întâmpinare și pentru care au fost admise toate cererile formulate de
reclamanți.
Instanța de apel nu motivează în
fapt și drept soluția constatării nulității celor două acte (certificatul de
moștenitor și contractul de donație) și a anulării înscrierii efectuate în
cartea funciară, deși este, de principiu, că motivarea trebuie să fie clară, să
se refere la toate probele administrate și să răspundă în fapt și în drept la
toate pretențiile și apărările formulate de părți.
Lipsa precizărilor din dispozitivul
deciziei privind modul de soluționare a fiecărui capăt de cerere și
argumentația sumară din considerente nu dă instanței de recurs posibilitatea să
analizeze temeinicia și legalitatea hotărârii atacate.
Pentru considerentele expuse, se va
admite recursul declarat de pârâți, va fi casată hotărârea pronunțată de
instanța de apel și, conform art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ se va
trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului, urmând ca
instanța de trimitere să aibă în vedere și celelalte apărări invocate de
recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții F.Ș.
și F.I. împotriva deciziei civile nr. 155/A din 11 martie 2004 a Curții de Apel
Târgu-Mureș, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași
instanțe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie
2004.