ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2933/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2933/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la Tribunalul Bacău sub nr. 702/2004, A.P.A.P.S. a solicitat instanței ca prin
sentința ce o va da în contradictoriu cu M.V. și SC R. SA Buzău să fie obligat
primul pârât la executarea obligației nr. 8.9 ce și-a asumat-o prin contractul de
vânzare-cumpărare de acțiuni din 31 martie 2000, în sensul de a determina
societatea să achite datoriile ce le are acesta către ei, să fie obligat la
plata de daune cominatorii de un milion pe fiecare zi de întârziere în
executarea obligației, la plata sumei de 479.166.000 lei cu titlu de rate
scadente, conform convențiilor nr. 141 din 19 aprilie 1995 și 331 din 28 iunie
1995, modificată prin actul adițional din data de 11 aprilie 1996.
Tribunalul Buzău prin
sentința civilă nr. 775 din 11 august 2004, a respins acțiunea reținând că
obligația prevăzută de art. 8.9 din contract este nulă, plata pentru suma
pretinsă nu incumbă pârâtului, reclamanta trebuie să o recupereze de la debitor
în termenul de prescripție.
Curtea de Apel Ploiești,
prin decizia civilă nr. 802 din 17 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat,
apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate.
A.V.A.S. a declarat recurs
împotriva deciziei invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând
că instanța a interpretat greșit dispozițiile art. 1010 C. civ., clauza
prevăzută în art. 8.9 din contract nu echivalează cu lipsa intenției de a se
obliga din partea debitorului, acesta a fost de acord cu inserarea în contract
a clauzei din art. 8.9, iar datoriile trebuie apreciate că se datorează de la
data când cumpărătorul a dobândit calitatea de acționar al SC R. SA.
Recursul a fost respins, ca
nefondat, pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 1006
C. civ., condiția potestativă este aceea care face să depindă perfectarea convenției
de un eveniment pe care și una și alta din părțile contractante poate să-l facă
a se întâmpla sau să-l împiedice, iar potrivit dispozițiilor art. 1010 C. civ.,
„Obligația este nulă când s-a contractat sub o condiție potestativă din partea
aceluia ce se obligă”.
La data de 31 martie 2000,
între reclamantă și M.V. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de
acțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 8.9
din actul respectiv, M.V. se obliga „să determine” SC R. SA să-și achite
datoriile restante ce le avea către F.P.S. în sumă de 479.166.000 lei (credite
și penalități).
Executarea obligației
respective depinde exclusiv de voința pârâtului, nefiind prevăzută nici o sancțiune
în cazul neexecutării, nu s-a obligat să achite el datoria în situația în care
nu va reuși să determine societatea să plătească, deci nu e debitor. În plus,
așa cum au reținut și instanțele, obligația asumată este și „imposibilă”,
pârâtul nu are și nu avea mijloacele necesare a determina societatea la plată
fiind un acționar minoritar.
Faptul că a fost de acord cu
inserarea în contact a clauzei respective, nu echivalează cu asumarea
obligației de a achita datoriile în cazul în care acțiunea sa ar rămâne fără
rezultat sau nu ar întreprinde nimic pentru a determina societatea la plată.
Rezultă din cele mai sus
reținute, așa cum s-a arătat, că obligația asumată de pârât prin art. 8.9 din
contract este sub condiție pur potestativă, conform dispozițiilor legale mai
sus menționate, depinde doar de voința lui să acționeze în sensul în care s-a
convenit neputând fi constrâns la aceasta, situație reținută corect de
instanțe, neavând relevanță dobândirea de către pârât a calității de acționar
pentru data curgerii termenului de prescripție a plății datoriilor, nefiind
debitor, nu s-a obligat să plătească sumele datorate de societate.
Pentru motivele arătate s-a
respins, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 802
din 17 noiembrie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de
contencios administrativ.
I
revocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 18 mai 2005.