ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2814/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 6 mai 2004, reclamantul B.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 9754 din 6 aprilie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. În motivare, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pârâta refuzând nejustificat să-i acorde drepturile compensatorii cuvenite potrivit legii indicate.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 657 din 5 noiembrie 2004, a admis acțiunea, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 11 iulie 1951 - 10 iulie 1957, începând cu data de 1 mai 2004 și a obligat pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, anulând, totodată, hotărârea comisiei din cadrul Casei Județene de Pensii Dolj. Prima instanța a reținut că soluția se impune în raport cu probele administrate, cu prevederile Legii nr. 309/2002 și ale Normelor metodologice nr. 1114/2002, elaborate în aplicarea legii.

Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, susținând, în esență, că intimatul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, pentru că a efectuat stagiul militar în unități ale armatei specializate în construcții, și nu în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, cum impune legea. Critica este nefondată. Din actele prezentate de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, în calitate de mână de lucru, în perioada 11 iulie 1951 - 10 iulie 1957, în U.M. 01250, fiind lăsat la vatră în categoria a II-a, ca soldat neinstruit. Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe toată durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate.

În acest caz, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare doar parțial a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și evident, discriminatoriu. Apreciind că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, dând o justă dezlegare cauzei deduse judecății, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 657 din 5 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.