ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1175/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1175/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față.
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin „Notificarea din 14 februarie
2002”, adresată „Către Primăria Târgoviște” B.G.F. a solicitat restituirea în
natură sau după caz prin echivalent: casă inclusiv teren aferent de 600 mp și
5.000 mp „în folosință de la CAP” în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin dispoziția motivată nr. 1295
din 14 martie 2003 emisă de Primăria Municipiului Târgoviște și semnată de
primar, a fost respinsă notificarea.
Împotriva dispoziției nr. 1295/2003
a fost formulată contestație.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința
civilă nr. 281 din 11 iunie 2003 a admis cererea formulată de B.G.F., a fost
anulată dispoziția atacată și s-a constatat că petentul este îndreptățit la
măsuri reparatorii conform art. 11 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul „casă
și terenul aferent” expropriat prin Decretul nr. 142/1985.
Curtea de Apel Ploiești prin decizia
nr. 181 din 10 septembrie 2003 a admis apelul declarat de Primăria Municipiului
Târgoviște, a schimbat în parte sentința instanței de fond, în sensul
constatării îndreptățirii petentului la măsuri reparatorii conform art. 11 din
Legea nr. 10/2001 „pentru imobilul casă și teren în suprafață de 250 mp
expropriat prin Decretul nr. 142/1985.
Instanța a considerat necesară
precizarea suprafeței terenului expropriat, deoarece petentul, prin cererea
introductivă, s-a referit la un teren mult mai mare.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs Primăria Municipiului Târgoviște prin Primar, fără a preciza
vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Se susține, în esență, că instanța
nu a lămurit dacă petentul a fost proprietarul terenului și a construcției
expropriate, nu a verificat dacă nu a vândut imobilul și nu a avut rol activ
pentru a propune noi probe, martori și înscrisuri, privind situația juridică a
imobilului și plata taxelor și impozitelor aferente.
Recursul se privește ca nefondat.
Prin Decretul nr. 142/1985
reclamantului B.G.F. i-a fost expropriat imobilul, casă și teren în suprafață
de 250 mp, pentru care, prin notificare, a solicitat măsuri reparatorii.
Conform prevederilor art. 11 alin. (8)
din Legea nr. 10/2001 petentul–intimat este îndreptățit la măsuri reparatorii
prin echivalent.
Acest drept a fost stabilit de
instanțe, cea de fond în principiu modificată de instanța de apel prin precizarea
suprafeței de teren.
Susținerile recurentei, privind
insuficiența probelor nu constituie motive de nelegalitate avute în vedere de
prevederile art. 304 alin. (1) C. proc. civ. Nimic nu împiedica recurenta să
solicite administrarea probelor pe care le considera necesare pentru a dovedi
susținerile sale, astfel că nici lipsa de rol activ a instanței de apel nu
poate constitui motiv de casare.
Față de cele ce preced, în temeiul O.U.G.
nr. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Primăria
Municipiului Târgoviște împotriva deciziei nr. 181 din 10 septembrie 2004 a
Curții de Apel Ploiești, secția civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie
2005.