ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1964/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 129

pronunțată la data de 8 noiembrie 2004, în dosarul penal nr. 1575/2004, s-a

respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului C.D., cu obligarea la cheltuieli

judiciare către stat.

Instanța a avut în vedere că

petentul s-a adresat direct instanței fără a uza în prealabil de plângerile

adresate pe linie ierarhică parchetului, așa cum art. 278 C. proc. pen.,

obligă.

Împotriva acestei sentințe

petentul a declarat, în termen legal, recurs, fiind nemulțumit de neadmiterea

plângerii sale [(art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.)].

Recurentul a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârii, admiterea cererii și efectuarea

urmăririi penale cerută.

Înalta Curte Casație și

Justiție examinând hotărârea atacată, în raport de critica formulată, probe și

dispoziții legale, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Prin rezoluția din 19

septembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul

nr. 1975/P/2003 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul

B.R., pentru infracțiunea prevăzută de art. 266 C. pen.

S-a reținut că petentul C.D.

a formulat plângere penală împotriva procurorului, motivând că, în anul 2002, a

fost arestat nelegal și cercetat în mod abuziv pentru art. 183 C. pen., faptă

pe care nu a comis-o.

Petentul a adresat simultan

plângeri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și la

P.N.A., fără însă a se adresa ierarhic împotriva vreunei soluții obținute așa

cum prevăd dispozițiile art. 278 C. proc. pen., ci direct instanței.

În această situație, în mod

corect plângerea sa a fost respinsă ca inadmisibilă, recursul fiind așadar

nefondat.

În urma verificărilor, s-a

constatat că C.D. a fost cercetat în stare de arest preventiv și inculpat de

procurorul B.R. în dosarul nr. 4636/P/2003 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 C.

pen., fiind trimis ulterior în judecată.

S-a mai constatat că

infracțiunea de arestare nelegală și cercetare abuzivă nu există, motiv pentru

care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

În conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge

recursul, ca nefondat, cu cheltuieli judiciare statului potrivit dispozițiilor

art. 191, 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționarul C.D. împotriva sentinței penale nr.

129 din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 martie 2005.