ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1964/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 129 pronunțată la data de 8 noiembrie 2004, în dosarul penal nr. 1575/2004, s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului C.D., cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat. Instanța a avut în vedere că petentul s-a adresat direct instanței fără a uza în prealabil de plângerile adresate pe linie ierarhică parchetului, așa cum art. 278 C. proc. pen., obligă. Împotriva acestei sentințe petentul a declarat, în termen legal, recurs, fiind nemulțumit de neadmiterea plângerii sale [(art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.)]. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii, admiterea cererii și efectuarea urmăririi penale cerută.

Înalta Curte Casație și Justiție examinând hotărârea atacată, în raport de critica formulată, probe și dispoziții legale, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin rezoluția din 19 septembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul nr. 1975/P/2003 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul B.R., pentru infracțiunea prevăzută de art. 266 C. pen. S-a reținut că petentul C.D. a formulat plângere penală împotriva procurorului, motivând că, în anul 2002, a fost arestat nelegal și cercetat în mod abuziv pentru art. 183 C. pen., faptă pe care nu a comis-o. Petentul a adresat simultan plângeri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și la P.N.A., fără însă a se adresa ierarhic împotriva vreunei soluții obținute așa cum prevăd dispozițiile art. 278 C. proc.

pen., ci direct instanței. În această situație, în mod corect plângerea sa a fost respinsă ca inadmisibilă, recursul fiind așadar nefondat. În urma verificărilor, s-a constatat că C.D. a fost cercetat în stare de arest preventiv și inculpat de procurorul B.R. în dosarul nr. 4636/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 C. pen., fiind trimis ulterior în judecată. S-a mai constatat că infracțiunea de arestare nelegală și cercetare abuzivă nu există, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale. În conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge recursul, ca nefondat, cu cheltuieli judiciare statului potrivit dispozițiilor art. 191, 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.D. împotriva sentinței penale nr. 129 din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 martie 2005.