ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5596/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 12 decembrie 2004, numita V.R.S. a formulat plângerea penală împotriva magistratului C.M., judecător la Judecătoria sector 4 București, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanei prevăzută de art. 246 C. pen., abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prevăzută de art. 247 C. pen., și abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen., constând în aceea că la termenul de judecată din 10 decembrie 2004, în dosarul nr. 13.115/2002, instanța s-a antepronunțat cu privire la soluția ce urmează a o da în cauză, respingând cererea formulată de V.R.S.

de anulare a unei încheieri de ședință din 25 iunie 2003. Din cercetările efectuate în dosarul nr. 3403/P/2004 au rezultat următoarele: Pe rolul Judecătoriei sector 4 București a fost înregistrată sub nr. 13115/2002 plângerea formulată de V.R.S. împotriva numitei B.A.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 C. pen. Pe rolul instanței de judecată fuseseră înregistrate anterior și dosarele: - nr. 3684/2002 - având ca obiect plângerea penală formulată de V.R.S. împotriva numitei B.A.M., pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie prevăzute de art. 206 C. pen.; - nr. 12984/2002 - având ca obiect plângerea penală formulată de V.R.S. împotriva numitului D.B., pentru săvârșirea infracțiunilor de insultă, prevăzute de art. 205 C. pen., și calomnie prevăzute de art. 206 C. pen.

La termenul de judecată din 25 iunie 2003 petenta a solicitat conexarea dosarelor penale nr. 13115/2002 și nr. 12984/2002 la dosarul penal nr. 3684/2002 arătând că, la săvârșirea infracțiunilor, a participat, alături de B.A.M., și numitul D.B., infracțiunile respective au un caracter continuat, iar reunirea cauzelor se impune pentru ca instanța să aibă o viziune de ansamblu asupra împrejurărilor în care au fost comise faptele reclamate. Cererea de conexare a fost respinsă prin încheierea din 25 iunie 2003 pronunțată de către judecătorul T.I., care a reținut că faptele menționate în cele trei plângeri penale prealabile s-au produs la intervale diferite de timp, au o individualitate distinctă și nu pot conduce la concluzia existenței caracterului continuat ori a săvârșirii lor, de către numita B.A.M., în realizarea aceleiași rezoluții infracționale.

De asemenea, s-a reținut că nu există nici un fel de indiciu cu privire la incidența dispozițiilor legale privind concursul de infracțiuni și că dosarele se aflau în stadii procesuale diferite, respectiv dosarul penal nr. 3684/2002 se afla în stare de judecată, iar în celelalte două dosare nu fuseseră încă administrate probe. Cu privire la această încheiere de ședință, la termenul din 12 septembrie 2003, în dosarul nr. 13115/2002, V.R.S. a invocat excepția nulității încheierii prin care a fost respinsă cererea de conexare, motivând că ar fi fost încălcate prevederile art. 229 C. proc. civ. Judecătorul V.D. a respins cererea reclamantei, reținând că motivele puteau fi invocate numai în calea de atac, întrucât nici o instanță nu este îndrituită să își anuleze propriile încheieri.

Față de această dispoziție a instanței de judecată, V.R.S. a formulat oral, în ședința de judecată, cererea de recuzare a magistratului V.D., respinsă, ca neîntemeiată, prin încheierea din 18 septembrie 2003 pronunțată de președintele Judecătoriei sector 4 București P.C. La termenul din 10 octombrie 2003 numita V.R.S. a revenit asupra cererii de conexare a dosarului nr. 13115/2002 la dosarul penal nr. 3684/2002 ale Judecătoriei sector 4 București, cerere respinsă de către judecătorul V.D. ca inadmisibilă. Ulterior, în cursul judecării dosarului nr. 13115/2002, V.R.S. a reiterat cererea de reunire a cauzelor la termenul din 10 decembrie 2004, aceasta fiind respinsă de către judecătorul C.M. Prin rezoluția nr. 3403/P/2004 din 7 ianuarie 2005 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul C.M.

de la Judecătoria sector 4 București pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247 și art. 248 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. pen. În considerentele rezoluției s-a reținut că magistratul și-a desfășurat activitatea în limitele cadrului procesual stabilit de lege, neputându-se reține aspecte de natură penală cu privire la modul în care și-a exercitat atribuțiile de serviciu. Anterior plângerii penale formulate împotriva magistratului C.M., numita V.R.S. a formulat plângere penală și împotriva celorlalți magistrați care au pus concluzii sau au dispus prin încheierile de ședință menționate mai sus, cu excepția celei din 10 decembrie 2004. Cu privire la acești magistrați s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin rezoluția nr. 231/P/2004 din 3 noiembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale petenta a făcut plângere, care, prin rezoluția nr. 185/II/2 din 8 februarie 2005 i-a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. În conformitate cu prevederile art. 278 1 C. proc. pen., petenta s-a adresat instanței, respectiv Curții de Apel București, care prin sentința nr. 45 din 16 mai 2005, pronunțată în dosarul nr. 944/2005, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta V.R.S., împotriva rezoluției pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. 3403/P/2004. Nemulțumită de această hotărâre, petenta a atacat-o cu recurs pe care l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Recursul este nemotivat. Curtea, examinând din oficiu, constată că recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. În esență, petiționara se plânge împotriva judecătorului C.M. pentru că i s-a respins, la data de 10 decembrie 2004, cererea de anulare a încheierii din 15 noiembrie 2004 prin care s-a respins excepția nulității absolute a încheierii din 25 iunie 2003. De asemenea, petenta o acuză că nu a dat curs cererii ei ca judecătoarea menționată să se abțină de la judecarea cauzei. Motivele invocate de petentă cu privire la conduita profesională a unui magistrat, care i-a respins motivat unele cereri pe care le-a făcut în timpul procesului nu pot reprezenta încălcări ale legii penale.

Judecătoarea C.M. și-a desfășurat activitatea în limitele cadrului procesual stabilit de lege, astfel că recursul petiționarei urmează a fi respins, ca nefondat, sentința penală atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara V.R.S. împotriva sentinței penale nr. 45 din 16 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurenta petiționară la plata sumei de 60 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 octombrie 2005.