ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2046/2005

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 28 februarie 2003, reclamantul C.A.

a solicitat în contradictoriu cu Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială Dolj, anularea deciziei nr. 1 din 22 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă decizie prin care să-i fie recunoscute drepturile prevăzute de Decretul - lege nr. 118/1990, cu motivarea că are calitatea de strămutat din motive politice, pentru perioada 1948 - 1971. Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 305 din 11 aprilie 2003, a admis acțiunea, a anulat decizia contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască reclamantului, drepturile conferite de Decretul - lege nr. 118/1990, pentru perioada 16 iunie 1948 - 14 iulie 1971. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială Dolj, invocând excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj, susținând că în temeiul dispozițiilor Legii nr. 189/2000, competentă să soluționeze, în fond, contestația reclamantului, este Curtea de Apel Craiova.

În urma admiterii recursului, Curtea de Apel Craiova, prin sentința civilă nr. 646 din 1 iulie 2003, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Craiova, pentru judecarea pricinii în primă instanță. Primind cauza spre judecare în fond, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1049 din 28 noiembrie 2003, a respins acțiunea, cu motivarea că „Împrejurările relatate de martori privind confiscarea bunurilor nu se încadrează în prevederile art. 1 din Decretul - lege nr. 118/1990, modificat”. Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat „contestație în anulare” pe care, în temeiul art. 84 C. proc. civ., Curtea o califică și o soluționează în mod corect, ca recurs.

Critica adusă hotărârii instanței de fond, de către recurent, este în sensul că, deși a făcut dovada, inclusiv cu adeverința eliberată de filiala Dolj a Asociației Județene a Foștilor Deținuți Politici, a strămutării sale în altă localitate, din motive politice, instanța de fond a respins acțiunea, cu motivarea că nu se încadrează în dispozițiile art. 1 din Decretul - lege nr. 118/1990. Față de caracterul peremptoriu al excepției de necompetență materială a Curții de Apel Craiova, de a judeca pricina în primă instanță și constatând că, potrivit art. 6 alin. (3) din Decretul - lege nr. 118/1990, competentă să judece cauza în primă instanță, este Tribunalul județean sau al municipiului București, Curtea nu va analiza motivele invocate de recurent, ci va trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Dolj, unde motivele de recurs invocate vor fi avute în vedere la soluționarea pe fond a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.A. împotriva sentinței civile nr. 1049 din 28 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Dolj. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2005.