ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3464/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul C.S. a formulat

contestație împotriva hotărârii de revizuire nr. 1573 din 12 august 2003, emisă

de C.J.P. Dolj, arătând că este nemulțumit de acordarea drepturilor prevăzute

de Legea nr. 189/2000.

Potrivit sentinței nr. 555 din 11 martie

2009, pronunțată în dosarul nr. 1331/63/2009, Tribunalul Dolj a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, reținând

că potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârilor

emise se poate face contestație la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de

la data comunicării, potrivit legii contenciosului administrativ.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 368 din 15 octombrie 2009, a respins, ca tardiv formulată, acțiunea reclamantului, reținând că hotărârea nr. 1573/2003,

contestată de acesta, a fost pusă în plată începând cu 1 noiembrie 2002,

reclamantul încasând lunar aceste drepturi, până la data de 4 februarie 2009,

când a contestat-o.

Împotriva acestei sentințe

considerată nelegală și netemeinică a formulat recurs reclamantul C.S.,

susținând, în esență, că instanța de fond a aplicat greșit legea (art. 304 pct.

9 C. proc. civ.), întrucât el a solicitat să i se recunoască și să i se acorde

drepturile pe perioada 13 septembrie 1942 – 30 martie 1945, depunând în acest

sens adresa din luna februarie 2009, prin care i-a fost comunicată hotărârea nr.

1573/2003.

Recurentul a susținut că, primirea

drepturilor începând cu luna noiembrie 2002 nu denotă faptul că a recunoscut perioada

pentru care i-au fost acordate aceste drepturi, întrucât alte persoane care au

fost deportate în aceeași perioadă cu el, au obținut pensii mai mari decât a

lui.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr.

189/2000, plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se

soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g).

În acest sens, instanța de fond a

făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

potrivit cărora, anterior sesizării instanței, persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ

individual trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de

zile de la comunicarea actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Astfel, prin hotărârea nr. 582 din 2

decembrie 2002, C.J.P. Dolj i-a recunoscut reclamantului drepturile prevăzute

de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 15 martie 1943 - 15 noiembrie 1944.

Această hotărâre a fost contestată de reclamant și, prin hotărârea nr. 1573 din

12 august 2003 de revizuire, i-au fost recunoscute drepturile prevăzute de

lege, pentru perioada 13 septembrie 1942 – 15 octombrie 1944, drepturi acordate

începând cu data de 1 noiembrie 2002.

Contestarea hotărârii nr. 1573/2002

în februarie 2009, după ce reclamantul a încasat lunar drepturile bănești, este,

așa cum a constatat în mod corect instanța de fond, o acțiune tardivă.

De altfel, prin recursul formulat

reclamantul nu critică hotărârea instanței de fond și cere revizuirea hotărârii

nr. 1573 din 12 august 2003, arătând că aduce elemente noi.

În realitate, recurentul - reclamant

nu aduce nici un element nou, certificatul nr. 2828 din 24 iulie 2003, eliberat

de A.N. – D.J. Dolj exista deja la dosarul cauzei la soluționarea pe fond a acesteia.

Față de cele ce preced, se constată

că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că

recursul fiind nefondat va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.S. împotriva

sentinței civile nr. 368 din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 iunie 2010.