ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1882/2005

Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, reclamantul N.G.A. a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând instanței obligarea pârâților la restituirea sumelor de bani încasate, prin reținerea cotei de 7% din salariul lunar, cu titlu de contribuție la fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru perioada 1 februarie 2000–31 ianuarie 2001, reactualizate prin aplicarea indicelui de inflație, la data executării hotărârii.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata sumei reprezentând diferența dintre indemnizația cuvenită potrivit prevederilor legale în vigoare și indemnizația efectiv încasată, pentru perioada mai–octombrie 2000, reactualizate prin aplicarea indicelui de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la executarea hotărârii. Prin sentința civilă nr. 422 din 29 mai 2003, Tribunalul Maramureș, secția civilă, a admis cererea reclamantului, a obligat pârâții să restituie acestuia sumele reținute în perioada 1 februarie 2000–31 ianuarie 2001 cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate de 7% la valoarea actualizată la data efectuării plății, prin aplicarea indicelui de inflație pentru fiecare sumă reținută lunar.

Pârâții au mai fost obligați să plătească reclamantului diferența dintre indemnizația legal cuvenită în raport de valoarea sectorială de referință de 1.140.800 lei și cea efectiv încasată în perioada mai–octombrie 2000, la valoarea actualizată prin aplicarea coeficientului inflației la data executării hotărârii. Au fost admise cererile de chemare în garanție și a fost obligată C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. București să restituie pârâților sumele încasate în perioada 1 februarie 2000–31 ianuarie 2001, prin aplicarea procentului de 7% lunar asupra veniturilor asiguratului N.G.A. la valoarea actualizată, iar C.N.A.S. a fost obligată să restituie C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. București, procentul de 25% din suma reținută reclamantului cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. și excepțiile lipsei calității procesuale și a inadmisibilității cererii de chemare în garanție, invocată de C.N.A.S. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 2540 din 28 octombrie 2003, a respins ca nefondate recursurile declarate împotriva acestei hotărâri de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. București, C.N.A.S., Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș. Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs în anulare Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând că hotărârile criticate au fost pronunțate, în parte, cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

Recursul în anulare este inadmisibil, pentru următoarele considerente. Prin art. 1 pct. 17 din O.U.G. nr. 58/2003, au fost abrogate art. 330–330 4 C. proc. civ., care reglementau calea de atac a recursului în anulare. De aceea, începând cu 28 august 2003, data intrării în vigoare a ordonanței, această cale de atac a fost eliminată din Codul de procedură civilă. Art. 330 C. proc. civ. avea următorul conținut: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție din oficiu sau la cererea ministrului justiției, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justiție, hotărârile irevocabile pentru următoarele motive…”. Potrivit textului citat, recursul în anulare, ca o cale extraordinară de atac, avea ca obiect numai hotărârile judecătorești irevocabile.

Calea de atac a recursului în anulare fiind desființată, pentru situațiile de conflict de legi procesuale în timp se aplică art. II alin. (3) din O.U.G. nr. 58/2003 [text identic cu art. 725 alin. (4) C. proc. civ.] care dispune „Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămân supuse căilor de atac și temeiurilor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate”. Pentru recursul în anulare, interpretarea textului citat trebuie făcută în sensul că regula stabilită se aplică dacă la data pronunțării hotărârii judecătorești irevocabile exista această cale de atac. Rezultă că la hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate după data intrării în vigoare a O.U.G.

nr. 58/2003, nu mai pot fi atacate de procurorul general, deoarece nu mai există dispoziții legale care să justifice calea de atac a recursului în anulare. De aceea, în prezenta cauză, recursul declarat împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond (supusă recursului) și hotărârii irevocabile pronunțată de instanța de recurs la data de 28 octombrie 2003, este inadmisibil. Pentru considerentele ce preced, recursul în anulare va fi respins, fără a se analiza criticile formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei civile nr. 2540 din 28 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj și sentinței civile nr. 422 din 29 mai 2003 a Tribunalului Maramureș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2005 .