ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5289/2004

HOTĂRÂRE
03.12.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5289/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din Camera

de Consiliu din 4 mai 2004 a Judecătoriei Brașov s-a încuviințat executarea

silită mobiliară privind titlu executor constând în sentința civilă nr. 1776

din 22 mai 2002 a Tribunalului Brașov la cererea lichidatorului judiciar SC

I.D. (abilitat prin încheierea de ședință din 11 septembrie 2003 a Tribunalului

Brașov, pronunțată în dosarul 899/1999 al SC A.P. SRL cu sediul în Brașov

împotriva debitorului P.A. având ca obiect recuperarea creanței conform

titlului executor.

S-a reținut, de instanță, că

în speță sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 373

1

civ., privind executarea silită a hotărârii judecătorești.

Curtea de Apel Brașov,

secția civilă, prin decizia nr. 750 din 8 iulie 2004, a admis excepția lipsei

calității procesuale active a intimatei SC I.D. SRL Brașov, a admis apelul

declarat de debitorul P.A. împotriva încheierii din 4 mai 2004 a Judecătoriei

Brașov pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins cererea de

încuviințare a executării silite mobiliare formulată de intimată în baza

titlului executor sentința civilă nr. 1776/2002 a Tribunalului Brașov.

Pentru a hotărî astfel, s-a

reținut că în dosarul în care s-a pronunțat titlul executor, sentința nr.

1776/2002 lichidatorul nu a figurat ca parte sau împuternicit al creditorului,

iar asupra încheierii din 11 septembrie 2003 prin care lichidatorul a fost

abilitat să declanșeze procedura executării silite s-a revenit ulterior prin

încheierile de ședință din 30 octombrie 2003 și 4 decembrie 2003.

Că lichidatorul judiciar nu avea

calitate procesuală activă, întrucât prin aceste încheieri, creditoarea B.R.D.

a fost abilitată să declanșeze procedura executării silite.

Împotriva acestei decizii SC

I.D. SRL Brașov, lichidator al debitoarei SC A.P. SRL cu sediul în Brașov a

declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 3 și 9 C. proc. civ. și a susținut că

este nelegală și netemeinică.

A arătat recurenta că

temeiul juridic în care creditoarea B.R.D. a obținut sentința împotriva

administratorului SC A.P. SRL a fost art. 124 din Legea nr. 64/1995 republicată

și în acest caz și punerea în executare trebuie supusă prevederilor aceleiași

legi care dispune că sumele încasate din executarea silită a persoanelor

responsabile de ajungerea societății în stare de insolvență vor fi depuse în

contul special de încasări și plăți.

S-a susținut că legea

specială a reorganizării judiciare și a falimentului în baza căreia creditoarea

a obținut titlul executor prin care administratorul societății a fost obligat

să acopere o parte din pasivul societății cu bunuri din averea personală, nu

stabilește nici un drept al creditorilor să efectueze acte de executare silită

de acest gen în cadrul procedurii.

Că în raport de dispozițiile

art. 35 din Legea nr. 64/1995 toată activitatea de recuperare a creanțelor

împotriva debitoarei este desfășurată de lichidatorul judiciar.

A precizat recurenta că,

prin încheierea din 11 septembrie 2003, judecătorul sindic a abilitat

lichidatorul judiciar să pună în executare hotărârea judecătorească și în mod

eronat instanța de apel a interpretat dispozițiile acestuia din încheierile de

ședință din 30 octombrie 2003 și 4 decembrie 2003, în sensul că s-ar fi revenit

asupra dispozițiilor date prin încheierea din 11 septembrie 2003.

Prin întâmpinare, intimatul

P.A. a solicitat respingerea recursului, întrucât lichidatorul judiciar nu avea

calitate procesuală activă să formuleze cererea de executare silită mobiliară

pentru că nu a figurat ca parte sau împuternicit al creditorului în dosarul în

care s-a pronunțat titlul executor, sentința civilă nr. 1776/2002 a

Tribunalului Brașov.

Recursul nu este fondat.

Prin sentința civilă nr.

1776 din 22 mai 2002 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, ce constituie titlul executor, s-a admis cererea formulată de

reclamanta B.R.D., sucursala Brașov și pârâtul P.A. a fost obligat la

91.300.536 lei reprezentând daune și la 303.000 lei cheltuieli de judecată.

Inițial, instanța de

executare a încuviințat executarea silită în baza acestui titlu prin încheierea

din 4 mai 2004 a Judecătoriei Brașov, dar Curtea de Apel Brașov prin decizia

nr. 750 din 8 iulie 2004, a schimbat în tot această încheiere în sensul că a

respins cererea de încuviințare a executării silite mobiliare.

În mod corect s-a reținut de

instanță că lichidatorul judiciar nu avea calitate procesuală activă să

formuleze această cerere întrucât nu a figurat ca parte în dosarul nr.

3805/2001 în care s-a pronunțat sentința nr. 1776/2002 ce constituie titlu

executor.

Pe de altă parte, asupra

încheierii din 11 septembrie 2003 prin care lichidatorul a fost abilitat să

declanșeze procedura executării silite s-a revenit ulterior prin încheierile de

ședință din 30 octombrie 2003 și respectiv 4 decembrie 2003, așa încât

criticile recurentei sub acest aspect vor fi înlăturate întrucât nu au suport

probator.

În raport de aceste

considerente, susținerea recurentei că prin art. 35 din Legea nr. 64/1995 este

desemnat lichidatorul judiciar să recupereze creanțele asupra debitoarei, este

o simplă apărare în litigiul dedus judecății care nu se coroborează cu probele

administrate în cauză.

Mai mult decât atât prin

încheierea din 25 martie 2003 a Judecătoriei Brașov, s-a încuviințat executarea

silită mobiliară privind titlul executor, sentința civilă 1776 din 22 mai 2002

a Tribunalului Brașov (ce formează obiectul litigiului de față) la cererea

creditoarei B.R.D. – G.S.G., sucursala Județeană Brașov, împotriva debitorului

P.A., având ca obiect recuperare creanță.

Pentru toate aceste

considerente, Curtea constată că decizia instanței de apel este legală și

temeinică și urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respingă,

ca nefondat, recursul declarat de SC I.D. SRL Brașov, lichidator al SC A.P. SRL

Brașov.

Respinge

recursul declarat de SC I.D. SRL Brașov lichidator al SC A.P. SEL Brașov

împotriva deciziei nr. 750 din 8 iulie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția

civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 3 decembrie 2004.

Sursă