ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5491/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Brașov, prin încheierea dată în Camera de consiliu la data de 4 noiembrie 2003 a admis cererea formulată de creditorul Ș.L.E. și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 687 din 10 iulie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, titlul executoriu. Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia civilă nr. 71 din 30 ianuarie 2004 a respins apelul declarat de debitoarea SC P. SA Predeal împotriva încheierii din 4 noiembrie 2003 a Judecătoriei Brașov. Împotriva deciziei civile nr. 71 din 30 ianuarie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, a declarat recurs debitoarea SC P. SA Predeal care a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În ședința publică din 21 iunie 2005 în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Curtea, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a curții de apel de soluționare a apelului. Recursul urmează să fie admis pentru următoarele considerente: Potrivit art. 373 1 alin. (2) C. proc. civ. instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția cărora se va face executarea. Așadar, în principiu, cererea de executare silită se soluționează de judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților.

Conform art. 721 C. proc. civ. dispozițiile codului de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă în Cartea a III-a (art. 332–339 C. proc. civ.) sunt „Dispozițiile privitoare la procedurile necontencioase”. Cererea de executare silită face parte din categoria acelora pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței, fără însă să se urmărească un drept potrivnic față de o altă persoană. Aceste cereri au caracter necontencios, țin de faza executării silite iar soluționarea lor nu reprezintă o judecată propriu-zisă. De aceea, revine președintelui instanței, personal sau prin delegare de atribuții, competența de a le soluționa. Președintele instanței sau judecătorul delegat soluționează aceste cereri, cu caracter necontencios, pe cale de încheiere, această încheiere este supusă, potrivit art. 339 alin. (3) C. proc.

civ., apelului ce revine în competența de soluționare a tribunalului. În consecință, cum în speță apelul a fost judecat de o instanță necompetentă, curtea de apel, urmează să dispună casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 312 5 C. proc. civ., pentru judecarea apelului, la tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de debitoarea SC P. SA împotriva deciziei civile nr. 71/Ap din 22 ianuarie 2004 a Curții de Apel Brașov, pe care o casează și trimite cauza Tribunalului Brașov pentru soluționarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie 2005.