ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5477/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Brașov prin încheierea

dată în Camera de Consiliu la data de 3 decembrie 2003 a admis cererea

formulată de creditorul V.B.A. și a încuviințat executarea silită a titlului

executoriu reprezentat de contractul de împrumut cu garanție imobiliară

autentificat sub nr. 1335 din 13 iunie 2001 încheiat cu B.I.

Curtea de Apel Brașov, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 160 din 1 martie 2004 a admis apelul declarat

de B.I. împotriva încheierii din 3 decembrie 2003 a Județului Brașov, a admis

excepția prescripției dreptului dea cere executarea silită și a respins, din

acest motiv cererea formulată de creditorul V.B.A.

Împotriva deciziei civile nr. 160

din 1 martie 2004 a Curții de Apel Brașov au declarat recurs petentul V.B. și

intimata B.I. În sentința publică din 21 iunie 2005, în condițiile art. 306

alin. (2) C. proc. civ., Curtea, din oficiu a invocat excepția de necompetentă

materială a curții de apel de soluționare a apelului.

Excepția va fi admisă, pentru

considerentele care urmează:

Potrivit art. 373

1

alin.

(2) C. proc. civ. instanța încuviințează executarea silită prin încheierea dată

în camera de consiliu, fără citarea părților.

Cu excepția cazurilor în care legea

dispune altfel conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ. instanța de executare

este judecătoria în circumscripția cărora se va face executarea.

Așadar, în principiu, cererea de

executare silită se soluționează de judecătorie, prin încheierea dată în camera

de consiliu fără citarea părților.

Conform art. 721 C. proc. civ.

„Dispozițiile codului de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie

civilă” iar Cartea a III a (art. 332-339 C. proc. civ. )sunt „Dispozițiile

privitoare la procedurile necontencioasă.”

Cererea de executare silită face

parte din categoria acelora pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea

instanței, fără însă să se urmărească un drept potrivnic față de o altă

persoană.

Aceste cereri au caracter

necontencios, țin de faza executării silite iar soluționarea lor nu reprezintă

o judecată propriu–zisă.

De aceea, revine președintelui

instanței, personal sau prin delegare de atribuții, competența de a le

soluționa.

Președintele instanței sau

judecătorul delegat soluționează aceste cereri, cu caracter necontencios pe

cale de încheiere, această încheiere este supusă potrivit art. 339 alin. (3) C.

proc. civ. apelului ce revine în competența de soluționare a tribunalului.

În consecință cum în speță apelul a

fost judecat de o instanță necompetentă, curtea de apel, urmează să se dispună

casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 312

5

C.

proc. civ. pentru judecarea apelului, la tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

debitoarea B.I. împotriva deciziei civile nr. 160/Ap din 1 martie 2004 a Curții

de Apel Brașov, pe care o casează.

Trimite cauza Tribunalului Brașov

pentru soluționarea apelului declarat împotriva încheierii din 3 decembrie 2003

a Judecătoriei Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 21 iunie 2005.