ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5882/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Ploiești prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 25 noiembrie 2003 a admis cererea formulată de executorul judecătoresc și a încuviințat executarea silită a sentinței civile nr. 222 din 14 octombrie 1998 a Tribunalului Prahova, titlu executoriu în favoarea creditorului A.M., debitor Consiliul local al municipiului Ploiești. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia civilă nr. 569 din 2 martie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul local al Municipiului Ploiești împotriva încheierii din 25 noiembrie 2003 a Judecătoriei Ploiești. Împotriva deciziei civile nr. 569 din 2 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, a declarat recurs Consiliul local al Municipiului Ploiești care a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În ședința publică din 5 iulie 2005, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Curtea a judecat din oficiu excepția necompetenței materiale a curții de apel de soluționare a apelului. Recursul urmează să fie admis pentru următoarele considerente: Potrivit art. 373 1 alin. (2) C. proc. civ. instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu fără citarea părților. Cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ. instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Așadar, în principiu, cererea de executare silită se soluționează de judecătorie prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților.

Conform art. 721 C. proc. civ. „Dispozițiile codul de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă” iar în Cartea a III a (art. 331-339 C. proc. civ.) sunt Dispozițiile referitoare la procedurile necontencioase. Cererea de executare silită face parte din categoria acelora pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană. Aceste cereri au așadar caracter necontencios, tinde faza de executare silită iar soluționarea lor nu reprezintă o judecată propriu zisă a instanței. De aceea, revine președintelui instanței, personal sau prin delegare de atribuții, competența de a le soluționa. Președintele instanței sau judecătorul delegat soluționează aceste cereri, cu caracter necontencios, pe cale de încheiere; această încheiere este supusă potrivit art. 339 alin. (3) C. proc.

civ. apelului, ce revine în competența de soluționare a tribunalului. În consecință, cum în speță apelul a fost judecat de o instanță necompetentă, curtea de apel, urmează să se dispună casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 312 5 C. proc. civ. pentru judecarea apelului la tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de debitorul Consiliul local al Municipiului Ploiești împotriva deciziei nr. 569 din 2 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești, pe care o casează și trimite cauza Tribunalului Prahova, pentru soluționarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 iulie 2005.