ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4047/2005

Cu privire la recursul declarat constată următoarele:

Judecătoria Vălenii de Munte, prin

încheierea din 12 ianuarie 2004 dată în Camera de consiliu, a admis cererea

formulată de Biroul executorului judecătoresc și a încuviințat executarea

silită a sentinței penale nr. 253 din 4 iunie 2003 a Judecătoriei Vălenii de

Munte, definitivă, în favoarea creditorului R.C., față de debitorii R.I. și R.D.

Curtea de Apel Ploiești, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 464 din 23 februarie 2004 a anulat ca netimbrat

apelul declarat de debitorii R.I. și R.D. împotriva încheierii din 12 ianuarie

2004 a Judecătoriei Vălenii de Munte.

Creditorul R.C. a declarat recurs

împotriva deciziei civile nr. 464 din 23 februarie 2004 a Curții de Apel

Ploiești și a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

În ședința publică din 17 mai 2005,

Curtea, din oficiu a ridicat excepția necompetenței materiale a curții de apel

de soluționare a apelului.

Recursul urmează să fie admis pentru

următoarele considerente:

Potrivit art. 373

1

alin. (2)

C. proc. civ., instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în

camera de consiliu fără citarea părților.

Cu excepția cazurilor în care legea

dispune altfel, conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ. instanța de executare

este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Așadar, în principiu, cererea de

executare silită se soluționează de judecătorie, prin încheiere dată în camera

de consiliu, fără citarea părților.

Conform art. 721 C. proc. civ.

„dispozițiile codului de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie

civilă” iar din Cartea a III-a (art. 331-339 C. proc. civ.) sunt „Dispozițiile

privitoare la procedurile necontencioase”.

Cererea de executare silită face

parte din categoria acelora pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței

fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă

persoană.

Aceste cereri cu caracter

necontencios țin de faza executării silite iar soluționarea lor nu reprezintă o

judecată propriu-zisă a instanței. De aceea, revine președintelui instanței,

personal sau prin delegare de atribuții competența de a le soluționa.

Președintele instanței sau

judecătorul delegat soluționează aceste cereri, cu caracter necontencios, pe

cale de încheiere; această încheiere este supusă, potrivit art. 339 alin. (3) C.

proc. civ. apelului ce revine în competența de soluționare a tribunalului.

În consecință, cum în speță apelul a

fost judecat de o instanță necompetentă, curtea de apel, urmează să se dispună

casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 312 alin. (5) C.

proc. civ., pentru judecarea apelului la tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

creditorul R.C. împotriva deciziei nr. 464 din 23 februarie 2004 a Curții de

Apel Ploiești, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza la Tribunalul

Prahova, pentru soluționarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2005.