ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3079/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 8 aprilie 2004, reclamanta B.F. a solicitat anularea deciziei nr. 905

din 9 februarie 2004, emisă de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a

Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și obligarea pârâtei să-i recunoască

gradul II de handicap.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că handicapul reclamantei este din naștere, a fost pensionată cu gradul

II de handicap, însă prin actul atacat a fost încadrată la handicap mediu, gr. III,

deși boala sa nu s-a ameliorat.

Prin sentința civilă nr. 1065/2004,

a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamanta.

În motivarea recursului s-a

arătat că handicapul său este congenital; că instanța a reținut greșit că nu

dorește să fie expertizată medical, pentru a se stabili gradul II de handicap.

Verificând cauza, în funcție

de motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc.

civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

În cuprinsul încheierii de

amânare a pronunțării din data de 25 noiembrie 2004 s-a consemnat faptul că

instanța, din oficiu, a pus în discuția părților, necesitatea administrării

probei cu expertiză medicală, însă reclamanta a precizat că nu dorește

administrarea nici unei probe și nu deține mijloace materiale necesare.

Față de această împrejurare,

susținerea recurentei nu este întemeiată. În măsura în care a apreciat că s-a

comis o eroare materială în ceea ce privește consemnările din încheierea de

amânare a pronunțării, avea la îndemână calea de rectificare prevăzută de

dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

Din analiza probelor

administrate în cauză rezultă că cele consemnate în decizia nr. 905/2004, sunt

stabilite pe baza actelor medicale prezentate de petentă. Comisia Superioară de

Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, forul superior de

specialitate în domeniu, a concluzionat că recurenta are un handicap mediu,

gradul III (deficiență funcțională medie). Această constatare s-a bazat pe

aprecierea că handicapul locomotor congenital al petentei este de intensitate

medie, datorată tulburărilor de statică și mers, diagnosticul având la bază

constatările medicale și criteriile stabilite de Ordinul nr. 726/2002 al

Ministerului Sănătății și Familiei.

Întrucât recurenta nu

prezintă tulburări de postură și/sau gestualitate de intensitate accentuată sau

gravă, Comisia nu a putut-o încadra în gradul II de handicap, astfel cum prevăd

criteriile stabilite prin Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei nr. 726/2002,

emis în baza Legii nr. 519/2002.

Cum actul atacat nu încalcă

dispozițiile legale și cum instanța nu poate să se subroge în drepturile

Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap, se

constată că sentința este legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs care

să poată fi analizate din oficiu de instanță, conform art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta B.F. împotriva sentinței civile nr. 1065 din 2 decembrie 2004 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2005.