ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 177/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 177/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
La data de 6 mai 2003 F.G. și F.T.A.
reprezentați convențional de K.M.T.K., au chemat în judecată SC P. SA Cluj,
Primarul municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului Cluj
Napoca cerând să fie obligați să emită în baza Legii nr. 10/2001, dispoziția de
restituire în natură a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, identic cu
pt 664/1 din C.F. 130938 Cluj Napoca.
Tribunalul Cluj, secția civilă, prin
decizia nr. 847 din 19 septembrie 2003, a respins, ca prematură, acțiunea, cu
motivarea că reclamanții au obligația să probeze petiția lor cu înscrisurile
doveditoare a dreptului de proprietate pretins pentru a da posibilitatea
pârâților să se pronunțe asupra restituirii imobilului solicitat.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
prin decizia nr. 444 din 26 februarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul
reclamanților, reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 27 din
Legea nr. 10/2001.
Împotriva deciziei din apel
reclamanții au declarat recurs cerând admiterea acțiunii lor.
Recursul este fondat în sensul celor
ce urmează.
Reclamanții au invocat, ca temei al
acțiunii lor, vătămarea care le-a fost cauzată în exercitarea drepturilor
subiective prevăzute de Legea nr. 10/2001, prin tăcerea pârâtei SC P. SA Cluj
de a răspunde la notificarea privind restituirea în natură a imobilului din
litigiu.
Întrucât procedura soluționării unei
asemenea notificări prevăzută de art. 21 din Legea nr. 10/2001 este subsumată
exercitării unui drept subiectiv civil, are caracter necontencios, dar
obligatoriu potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. civ., rezultă ca în cazul în
care este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă, pentru
a fi finalizată. Totodată, pentru rațiuni de simetrie cu regulile procesuale
înscrise în Legea nr. 10/2001, se impune concluzia ca litigiul privind aspectul
menționat nu poate fi atribuit decât în competența funcțională a instanței care
judecă acțiunea principală, adică tribunalului competent potrivit art. 24 alin.
(8) și urm. din lege.
Cum, în speță, instanțele,
respingând acțiunea ca prematură, au refuzat soluționarea pe fond a pricinii,
sub aspectul refuzului de răspuns la notificare, se constată că regulile de
competență procesuală enunțate au fost violate, fiind încălcată totodată și
obligația judecării pricinii.
Așa fiind se impune admiterea
recursului și reformarea hotărârilor recurate, cu trimiterea cauzei la prima
instanță pentru o nouă judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul de reclamanții F.G. și F.T.A.
împotriva deciziei civile nr. 444/A din 26 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj
Napoca.
Casează decizia recurată, precum și
decizia civilă nr. 847 din 19 septembrie 2003 a Tribunalului Cluj, iar pe fond
obligă pârâtul SC P. SA să emită decizie motivată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie
2005.