ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 177/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 6 mai 2003 F.G. și F.T.A. reprezentați convențional de K.M.T.K., au chemat în judecată SC P. SA Cluj, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca cerând să fie obligați să emită în baza Legii nr. 10/2001, dispoziția de restituire în natură a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, identic cu pt 664/1 din C.F. 130938 Cluj Napoca. Tribunalul Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 847 din 19 septembrie 2003, a respins, ca prematură, acțiunea, cu motivarea că reclamanții au obligația să probeze petiția lor cu înscrisurile doveditoare a dreptului de proprietate pretins pentru a da posibilitatea pârâților să se pronunțe asupra restituirii imobilului solicitat.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 444 din 26 februarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul reclamanților, reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001. Împotriva deciziei din apel reclamanții au declarat recurs cerând admiterea acțiunii lor. Recursul este fondat în sensul celor ce urmează. Reclamanții au invocat, ca temei al acțiunii lor, vătămarea care le-a fost cauzată în exercitarea drepturilor subiective prevăzute de Legea nr. 10/2001, prin tăcerea pârâtei SC P. SA Cluj de a răspunde la notificarea privind restituirea în natură a imobilului din litigiu. Întrucât procedura soluționării unei asemenea notificări prevăzută de art. 21 din Legea nr. 10/2001 este subsumată exercitării unui drept subiectiv civil, are caracter necontencios, dar obligatoriu potrivit art. 109 alin. (4) C. proc.

civ., rezultă ca în cazul în care este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă, pentru a fi finalizată. Totodată, pentru rațiuni de simetrie cu regulile procesuale înscrise în Legea nr. 10/2001, se impune concluzia ca litigiul privind aspectul menționat nu poate fi atribuit decât în competența funcțională a instanței care judecă acțiunea principală, adică tribunalului competent potrivit art. 24 alin. (8) și urm. din lege. Cum, în speță, instanțele, respingând acțiunea ca prematură, au refuzat soluționarea pe fond a pricinii, sub aspectul refuzului de răspuns la notificare, se constată că regulile de competență procesuală enunțate au fost violate, fiind încălcată totodată și obligația judecării pricinii.

Așa fiind se impune admiterea recursului și reformarea hotărârilor recurate, cu trimiterea cauzei la prima instanță pentru o nouă judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul de reclamanții F.G. și F.T.A. împotriva deciziei civile nr. 444/A din 26 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj Napoca. Casează decizia recurată, precum și decizia civilă nr. 847 din 19 septembrie 2003 a Tribunalului Cluj, iar pe fond obligă pârâtul SC P. SA să emită decizie motivată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2005.