ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2914/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2914/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă
nr. 8201 din 30 septembrie 2003 a Judecătoriei Cluj Napoca, s-a respins
acțiunea formulată de reclamantul H.J. împotriva pârâtei SC T. SA Cluj Napoca,
s-a respins cererea de intervenție, formulată de H.C. împotriva pârâtei SC T. SA
Cluj Napoca; s-au respins capetele de cerere privind restituirea în natură a
terenului de despăgubire, s-au admis capătul de cerere privind obligația de a
face și a fost obligată pârâta să emită dispozițiile în temeiul Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Cluj,
prin decizia civilă nr. 1921 din 6 septembrie 2004, a respins ca nefondat
apelul declarat de
reclamantul H.J. și
intervenienta H.C. împotriva sentinței civile nr. 8201/2003 a Judecătoriei Cluj
Napoca.
Împotriva acestei
decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând desființarea hotărârii
atacate și, pe fond, admiterea acțiunii și a cererii de intervenție.
Sesizată cu judecarea
recursului, curtea de apel, prin încheierea nr. 2502 din 11 noiembrie 2005, a
declinat competența de soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Recursurile sunt
întemeiate pentru cele ce urmează și potrivit excepției invocate.
Acțiunea a fost
formulată de reclamantă la data de 12 august 2002, în temeiul Legii nr. 10/2001
urmare a notificărilor aduse pentru restituirea în natură a imobilului din
litigiu, notificări care, afirmativ, nu au fost soluționate.
De necontestat deci,
litigiul de față se poartă în cadrul procesual oferit și reglementat prin Legea
nr. 10/2001.
Or, potrivit art. 24
din lege, competența de soluționare în primă instanță, a oricărei cereri
formulate în domeniul de reglementare a Legii nr. 10/2001, aparține
tribunalului secția civilă.
Așa fiind, cum
normele procedurale privind competența materială sunt imperative și cum în
speță, cauza a fost soluționată în primă instanță de judecătorie, urmează că,
admițându-se în acest sens recursurile, să se caseze ambele hotărâri cu
trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul H.J. și
intervenienta H.C. împotriva deciziei nr. 1921/A din 6 septembrie 2004, a
Curții de Apel Cluj.
Casează
decizia atacată precum și sentința civilă nr. 8201 din 30 septembrie 2003 a
Judecătoriei Cluj Napoca și trimite cauza spre competență soluționare în primă
instanță la Tribunalul Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 martie 2006.