ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6121/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 878 din 28

iunie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei de 22 ani închisoare, formulată de

condamnatul M.D.M. deținut în Penitenciarul Jilava.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că petiționarul nu a făcut dovada unor împrejurări speciale,

apărute după începerea executării pedepsei care să aibă consecințe grave pentru

familia sa, așa cum prevăd dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c)

C. proc. pen.

Curtea de Apel București, prin

decizia penală nr. 612/ A din 19 august 2004, a respins, ca nefondat, apelul

condamnatului, motivând că pentru considerentele reținute de instanța de fond,

cererea de întrerupere a executării pedepsei nu este întemeiată.

Împotriva menționatelor hotărârii,

același condamnat a declarat recurs, susținând că cele două instanțe au

apreciat în mod greșit situația grea în care se află familia sa, care ar

justifica întreruperea executării pedepsei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 453 lit. c), raportat

la art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă

când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecințe

grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.

Din cuprinsul anchetei sociale

aflată la dosar rezultă că mama condamnatului, în vârstă de 66 ani, este

pensionară, iar imobilul în care a locuit a fost înstrăinat, în prezent aceasta

fiind mutată în orașul Constanța.

Cum motivul invocat de condamnat nu

se încadrează printre împrejurările speciale la care se referă textele de lege

citate în mod just cele două instanțe au apreciat că cererea de întrerupere a

executării pedepsei formulată în cauză nu este întemeiată.

În consecință, recursul declarat de

condamnatul M.D.M. nefiind fondat, urmează a fi respins ca atare, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul pentru apărătorul desemnat

din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul M.D.M. împotriva deciziei penale nr. 612/ A din 19

august 2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală.

Obligă recurentul condamnat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 noiembrie 2004.