ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6323/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1044 din 2

septembrie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a respins, ca

nefondată, cererea formulată de condamnatul R.M. privind întreruperea

executării pedepsei de 25 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 571

din 22 martie 1995 a aceleiași instanțe pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

Instanța a reținut că susținerea

condamnatului, în sensul că executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru

familia sa nu este întemeiată.

Această soluție a fost menținută de

Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 708 din 27 septembrie 2004,

respingându-se apelul condamnatului.

Împotriva deciziei curții de apel,

R.M. a declarat recurs reiterând motivul invocat în cererea sa.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 455, raportat la art.

453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă

când din cauza unor împrejurări speciale aceasta ar avea consecințe grave

pentru condamnat, familia sau unitatea la care lucrează.

Din ancheta socială dispusă de

instanța de fond rezultă că mama recurentului, în vârstă de 70 ani, are o

pensie de 1.210.000 lei și este bolnavă, fiind deseori internată în spital. Mai

rezultă că fosta concubină a condamnatului împreună cu copilul născut după

arestarea acestuia, locuiesc la o altă adresă, necunoscută.

Față de aceste constatări ale

anchetei sociale efectuate în cauză, în mod corect au reținut instanțele că

starea precară materială și de sănătate a mamei condamnatului nu constituie o

împrejurare specială, nouă, ivită după arestarea sa și nici nu ar putea fi

schimbată printr-o întrerupere limitată în timp. În ceea ce privește copilul

minor al recurentului, acesta se află în îngrijirea mamei lui.

Neîndeplinidu-se deci, condițiile

prevăzute de lege pentru a se întrerupe executarea pedepsei, soluția pronunțată

de curtea de apel este justificată astfel încât, urmează a se respinge recursul

declarat de condamnat. Acesta va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare

avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de condamnatul R.M. împotriva deciziei penale nr.

708/ A din 27 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat să

plătească suma de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 noiembrie 2004.