ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2960/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1555

din 8 decembrie 2004, Tribunalul București a respins, ca nefondată, cererea

condamnatului B.L.L. prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de

10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 4 din 5 ianuarie 2001 a

aceluiași tribunal.

Instanța a reținut că, prin

cererea formulată, condamnatul nu a indicat motive concrete însă în cursul

dezbaterilor a precizat că dorește să-și ajute copiii și familia.

În motivarea hotărârii de

respingere a cererii, s-a arătat că, potrivit anchetei sociale efectuate la

domiciliul condamnatului din orașul Buftea, aici locuiește mama acestuia

într-un imobil compus din 3 camere și teren în suprafață de 500 mp, având o

pensie în sumă de 1.200.000 lei lunar și că cei doi copii ai condamnatului,

născuți în anii 1996 și, respectiv, 1997 din concubinajul cu numita B.T. se

află la mama lor și locuiesc la bunicii materni, toate fiind împrejurări

preexistente începerii executării pedepsei care nu pot fi considerate situații

excepționale, cu consecințele arătate de art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Apelul condamnatului a fost

respins prin decizia penală nr. 16 din 13 ianuarie 2005 a Curții de Apel

București, ca nefondat, constatând că hotărârea criticată este legală și

temeinică.

Decizia penală sus-menționată

a fost atacată cu recurs de către condamnat, solicitând reexaminarea cauzei și,

pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Verificând hotărârea

criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este

fondat.

În cauză s-a concluzionat

corect că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc.

pen., la care fac trimitere prevederile art. 455 din același cod, pentru

întreruperea executării pedepsei.

Condamnatul nu a arătat care

sunt motivele pe care își întemeiază cererea, iar ancheta socială efectuată la

imobilul din orașul Buftea, locație indicată chiar de către recurent, nu relevă

existența unor împrejurări speciale apărute ulterior începerii executării

pedepsei și care să poată avea consecințe grave pentru familia acestuia.

Pe de altă parte, motivarea

orală făcută de condamnat cererii sale, în sensul că dorește să-și ajute

copiii, nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc.

pen., pentru întreruperea executării pedepsei.

Față de cele ce preced,

recursul condamnatului B.L.L. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea sus-numitului

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul B.L.L. împotriva deciziei penale nr. 16 din 13

ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 mai 2005.