ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2122/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 4

din 4 ianuarie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă,

ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 195 din 27 februarie 2003,

pronunțată de aceeași instanță, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 288

din 28 mai 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, formulată de

condamnatul

B.I

.

Instanța a reținut că în

cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455, raportat la art.

453 lit. c) C. proc. pen., pentru a se dispune întreruperea executării

pedepsei, deoarece nu s-a făcut dovada că familia condamnatului se află într-o

situația specială care datorită executării în continuare a pedepsei ar avea

consecințe grave pentru membrii acesteia.

Astfel cum rezultă din

referatul de anchetă socială, familia condamnatului nu este lipsită de mijloace

materiale, locuiește într-un imobil proprietatea părinților acestuia, iar tatăl

și sora acestuia realizează un venit lunar în sumă totală de 9.400.000 lei. Nici

necesitatea înstrăinării anumitor proprietăți ale condamnatului B.I., motivează

prima instanță, nu poate constitui motiv de întrerupere a executării pedepsei,

întrucât acesta are posibilitatea de a încheia acte juridice și la locul de

detenție.

Curtea de Apel București,

secția I penală, prin decizia penală nr. 65 din 31 ianuarie 2005, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat.

Împotriva deciziei a

declarat recurs condamnatul B.I., reiterând motivele din cerere și cele

formulate în apel, susținând că în mod greșit nu s-a dispus întreruperea

executării pedepsei, întrucât familia sa, din care face parte părinții și 2

surori, este lipsită de mijloace materiale, are restanțe la întreținere, iar

locuința necesită reparații.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art.

455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în

cazurile și condițiile prevăzute de art. 453 din același cod.

Art. 453 lit. c) C. proc.

pen., stipulează că executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când din

cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea

consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În

acest caz executarea poate fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată.

Din ancheta socială efectuată

în cauză de către Primăria comunei Dobroești, jud. Ilfov, C.S.A.T.A.S., rezultă

că familia condamnatului din care face parte părinții și două surori majore, nu

se află într-o situație specială care să impună întreruperea executării

pedepsei acestuia și nu au nevoie de sprijinul lui material.

Astfel, tatăl condamnatului

B.I. lucrează la R.A.T.B. și are un salariu de 6.600.000 lei, mama B.E. este

casnică, iar cele două surori B.M. și B.F. sunt încadrate în muncă și

realizează un venit lunar în sumă de 2.800.000 lei fiecare.

Părinții și surorile

condamnatului locuiesc într-un imobil proprietate personală format din 2 camere

și dependințe situat în comuna Dobroești, care nu necesită reparații urgente,

deoarece nu se află într-o stare avansată de degradare.

În situația în care

condamnatul dorește să vândă anumite bunuri imobile proprietate personală

pentru a-și ajuta familia, poate să o facă și din penitenciar, astfel cum în

mod just au reținut instanțele anterioare.

În consecință, întrucât în

cauză nu se constată existența unor împrejurări speciale în familia

condamnatului, care să impună întreruperea executării pedepsei, urmează ca

recursul declarat de el să fie respins, ca nefondat, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de condamnatul B.I. împotriva deciziei penale nr.

65 din 31 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentul

condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 28 martie 2005.