ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4538/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 439 din 6

mai 2003, Tribunalul București a respins ca nefondată, cererea condamnatului

I.E.G. de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 628/1999 a aceluiași tribunal.

Din considerentele hotărârii,

rezultă că motivele invocate de condamnat de ordin familial, respectiv,

situația materială modestă a părinților, deși confirmată prin ancheta socială,

nu constituie cazul prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen., nefăcându-se

dovada unor împrejurări speciale care să aibă consecințe grave pentru condamnat

sau familia sa, dacă acesta ar continua executarea pedepsei.

Apelul declarat de condamnat a fost

respins ca nefondat, prin decizia penală nr. 347 din 16 iunie 2003 a Curții de

Apel București, constatându-se că în mod corect instanța de fond a apreciat că

nu sunt întrunite cerințele speciale prevăzute de lege pentru a se dispune

întreruperea executării pedepsei.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate, condamnatul I.E.G. a declarat recurs, solicitând casarea

acesteia și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza

materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

Ancheta socială efectuată relevă o

situație materială care asigură minimul necesar existenței părinților

condamnatului, mama, pensionată medical, având o pensie de 1.260.000 lei, iar

tatăl, un venit lunar de 6.000.000 lei, astfel că, pe de o parte, motivul

invocat nici nu există, iar pe de altă parte, un asemenea motiv chiar dacă ar

fi fost real, nefiind datorat începerii executării pedepsei de către condamnat,

nu realizează conținutul cazului de întrerupere a executării pedepsei, prevăzut

de art. 453 lit. c) C. proc. pen., cu referire la art. 455 C. proc. pen.

Față de cele ce preced, recursul

condamnatului urmează să fie respinsă ca nefondat, iar acesta obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în care va fi inclusă suma reprezentând

onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, avansată din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul I.E.G. împotriva deciziei penale nr. 347/A din 16 iunie

2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi

15 octombrie 2003.