Decizia nr. 633/2005 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 1064/2004 a Tribunalului București

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1064 din 7 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnatul M.M. din Penitenciarul Jilava. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că situația invocată de petiționar fiind anterioară încarcerării acestuia, nu se încadrează în prevederile art. 453 lit. c) C. proc. pen. Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 707 din 1 iunie 2004, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, motivând că întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de maximum 3 luni, nu ar putea îmbunătăți situația materială a familiei condamnatului.

Împotriva menționatelor hotărâri, același condamnat a declarat recurs, susținând că cele două instanțe au apreciat în mod greșit că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru întreruperea executării pedepsei. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 453 lit. c), raportat la art. 455 C. proc. pen., instanța poate dispune întreruperea executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de cel mult 3 luni și numai o singură dată când, din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. Din cuprinsul referatului de anchetă socială întocmit în cauză, rezultă că membrii familiei condamnatului sunt apți de muncă și realizează venituri necesare pentru a-și asigura existența.

Întrucât situația familială a petentului nu justifică necesitatea întreruperii executării pedepsei, în mod corect, cele două instanțe au apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile cerute de dispozițiile procedurale menționate, situație în care recursul declarat de condamnat urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 707 din 1 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2005.