ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5253/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1148 din 26

noiembrie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca

neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de

condamnatul C.I.D.

În dovedirea cererii, formulate și

întemeiate pe dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., s-a efectuat o

anchetă socială care a evidențiat lipsa condițiilor materiale necesare

asigurării traiului decent al familiei.

Cu toate acestea, situația

menționată nu este consecința privării condamnatului de libertate, iar o

redresare a situației nu ar fi posibilă în situația întreruperii executării

pedepsei în condițiile legii, condamnatul neavând posibilități reale.

Împotriva acestei hotărâri,

condamnatul a formulat apel susținând că față de constatările referatului de

anchetă socială, sunt îndeplinite condițiile pentru întreruperea executării

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 3/ A din 7

ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca

nefondat, apelul condamnatului.

Și împotriva acestei hotărâri

condamnatul a declarat recurs, reiterând motivul invocat în apel.

Recursul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului,

Curtea constată că atât instanța de fond, cât și instanța de control judiciar

în mod corect au respins cererea de întreruperea executării pedepsei.

Astfel, situația materială precară a

familiei condamnatului, care într-adevăr este formată din 10 persoane,

locuiește în condiții insalubre și, de asemenea, este lipsită de mijloacele

necesare asigurării unui trai decent, este preexistentă privării de libertate a

acestuia.

Mai mult, aceste împrejurări nu pot

fi înlăturate sau îmbunătățite în timpul maxim de 3 luni de zile în care s-ar

putea întrerupe executarea pedepsei, cu atât mai mult cu cât condamnatul nu

presta o activitate permanentă ci numai munci cu caracter ocazional.

Ca atare, Curtea, constatând că în

cauză nu s-a făcut dovada unor împrejurări speciale, în sensul art. 455,

raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., apărute după începerea executării

pedepsei, cererea acestuia este neîntemeiată și recursul declarat de condamnat

va fi respins potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C.

proc. pen.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul C.I.D. împotriva deciziei penale nr. 3/ A din 7

ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 octombrie 2004.